Eliminarea Petrolului din playoff-ul Europa League a picat rău. A picat rău pentru că miile de ploieşteni care sunt prezenţi la fiecare meci în tribunele stadionului „Ilie Oană” aşteptau ca anul acesta să fie mai bine decât în precedentul.
După înfrângerea de acasă cu 3-1 de acum o săptămână, suporterii au crezut sincer că s-ar putea reface handicapul stabilit în tur, unul nedrept faţă de desfăşurarea jocului de atunci. Să vrei să baţi Dinamo Zagreb cu un scor mai mare de 2 goluri, marcând cel puţin trei la ei, era, totuşi, o căciulă prea mare faţă de ce ştie şi ce poate Petrolul la acest moment. Cu amintirea acelui fabulos 4-1 de la Plsen, suporterii au crezut că se poate.
Dar nu a fost să fie! Nu a fost să fie pentru că în meciul cu Zagreb, Petrolul şi-a arătat limitele pe care le are, limite peste care nu vom putea trece dacă nu suntem lucizi şi nu analizăm în mod corect situaţia. Petrolul nu a impresionat cu nimic la Zagreb. Unui joc bazat pe scheme pe care Petrolul le-a standardizat şi sunt acum previzibile pentru orice adversar, Dinamo Zagreb a opus un joc combinativ şi eficient, golul din ultimul minut fiind o bijuterie a fotbalului. Ca şi cel a lui Albin din minutul 58, uruguayanul demonstrând că este piesa de rezistenţă a echipei noastre, alături de un Texeira care, aseară, a părut obosit şi lipsit de imaginaţie. Cu un Cobrea în zi de graţie, nu s-a putut face mai mult, „bătrânii” echipei fiind depaşiţi de viteza jocului şi de cerinţele impuse de nivelul unei astfel de competiţii, în tururile superioare.
Ceea ce lipseşte astăzi Petrolului este acea „vitamină” care face să intri ca învingător pe teren, indiferent că joci cu Concordia Chiajna sau cu Dinamo Zagreb. Nimic de reproşat actualei echipe şi antrenorului care au făcut tot ceea ce s-a putut. Însă, trebuie să recunoaştem că acesta este nivelul actual al lotului şi să ni-l asumăm. Un lot „sonor”, dar îmbătrânit şi cu prea mulţi figuranţi. Dacă vom dori să trecem peste barierele clare are potenţialului echipei, cineva va trebui să îşi bage adânc mâna în buzunar şi să genereze venituri prin investiţii în echipă. Fotbalul este o afacere în care milioanele din investiţii aduc acasă milioane obţinute din performanţe, transferuri, marketing şi crează siguranţă. În lipsa investiţiilor, doar minunile te pot susţine, dar acestea sunt improbabile şi, în general, este bine să nu te bazezi prea mult pe ele.
Astăzi, lotul Petrolului este unul care nu poate asigura mai mult decât a dat până acum. Locul trei în campionat ar putea fi un target pentru Iaşi, pentru Târgu Mureş nu şi pentru Ploieşti. Personal cred ca s-a ajuns la un maxim al performanţei, echipa fiind una bună, dar nu strălucitoare. Dacă se doreşte performanţă la nivel înalt, trebuie omorât ariciul acela care apără buzunarele şi găsite urgent soluţii de cei care sunt în drept să le găsească.
Pentru ploieşteni începe un nou ciclu care anul acesta ar trebui să fie încununat de câştigarea titlului şi, de ce nu, şi a Cupei României. Lupii Galbeni aşteaptă performanţele şi vor să le aibă, cât mai repede. În rest, indiferent ce s-ar întâmpla, rămâne dragostea găzarilor pentru Petrolul, rămân patimile şi trăirile noastre de la fiecare joc, iubirea pentru Petrolul! Doar Petrolul!
Hai, ne vedem la meciul cu CFR, batem şi ne menţinem lider în campionat! Pe care-i musai să îl câştigăm!