China a anunţat miercuri că va creşte cu 12,2 la sută bugetul său militar în 2014, ceea ce reprezintă o nouă creştere de două cifre, în timp ce Beijingul este implicat în diferende teritoriale puternice cu mai multe state vecine.
Cheltuielile militare ale ţării vor atinge în acest an 808,23 miliarde de yuani (95,9 miliarde de euro), a anunţat Ministerul de Finanţe într-un raport pregătit pentru o sesiune a Adunării Naţionale Populare (ANP) a Parlamentului chinez.
Ca o dovadă a ambiţiilor sale de a-şi consolida statutul de putere militară, Beijingul şi-a sporit periodic cheltuielile pentru Apărare, care au crescut cu 11,2 la sută în 2012, apoi 10,7% în 2013.
Bugetul apărării chinez este al doilea cel mai ridicat din lume, dar se află cu mult în spatele celui al Statelor Unite (632,8 miliarde de dolari aşteptaţi în acest an, respectiv 460 de miliarde de euro).
Experţii occidentali se declară convinşi că cheltuielile militare reale ale Beijingului depăşesc cu mult valorile anunţate. Pentagonul a apreciat astfel că China a cheltuit în 2012 pentru apărarea sa între 135 şi 215 miliarde de dolari (98 şi 156 de miliarde de euro).
„Bazându-se pe istoria şi experienţa noastră, credem că pacea poate fi păstrată doar fiind noi înşine mai puternici“, a avertizat marţi Fu Ying, purtătorul de cuvânt al ANP, în cadrul unei conferinţe de presă.
Această creştere a mijloacelor Apărării chineze a provocat îngrijorări din partea Statelor Unite şi vecinilor gigantului asiatic, în special Japonia.
Relaţiile dintre Tokyo şi Beijing s-au deterioriat grav în ultimul an din cauza disputei privind suveranitatea unor insule nelocuite din Marea Chinei de Est, administrate de Japonia sub numele de Senkaku dar revendicate de China sub denumirea de Diaoyu.
Semn al creşterii tensiunilor regionale, Guvernul japonez a decis la jumătatea lui decembrie să îşi crească cheltuielile militare cu 5 la sută în următorii cinci ani, cu un buget de 24.700 miliarde de yeni (175 de miliarde de euro) în perioada 2014-2019.
Tokyo şi-a atras atunci criticile Beijingului, care a declarat că decizia Japoniei „nu poate decât să provoace îngrijorări grave în rândul ţărilor riverane din Asia şi comunitatea internaţională“.