Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a aprobat intrarea în vigoare a procedurii de depunere a plângerilor pentru persoanele care consideră că le sunt prelucrate ilegal datele personale.

Românii care consideră că datele personale le sunt prelucrate ilegal de către companii sau autorităţi publice, după intrarea în vigoare a noului Regulament european privind protecţia datelor personale (GDPR), pot depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP).

Însă dincolo de cazurile evidente de comerţ sau comunicări electronice, realitatea este că nu putem şti când anume datele cu caracter personal ne sunt prelucrate în mod ilegal, arată experţii. „În pricipiu nu ai cum să-ţi dai seama dacă nu există o formă de contact, de interacţiune. Este ca şi cum ţi-ai pierde cartea de identitate şi cineva ar folosi-o ulterior fără să ştii”, spune Liviu Arsene, specialist în securitate cibernetică din cadrul companiei Bitdefender. „Este foarte greu să ne dăm seama când, să zicem, un furnizor de servicii a pierdut datele respective şi apoi sunt folosite în atacuri cibernetice sau exploatări de carduri. Realizăm doar atunci când primim un mesaj neautorizat sau a fost efectuată o plată neaprobată”, este de părere şi expertul în securitate informatică Andrei Avădanei care însă subliniază că GDPR-ul ne permite ca, în situaţia în care observăm că „o companie cu care noi nu am interacţionat are informaţiile noastre, atunci le putem cere să aflăm de unde au obţinut aceste date, iar apoi să mergem la sursa iniţială şi să le cerem să ne şteargă din baza de date”.

Cum şi unde se depun plângerile

Orice persoană, care consideră că datele sale personale îi sunt prelucrate ilegal de către o entitate publică sau privată are posibilitatea să depună plângeri la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP).  

Plângerile pot fi făcute în scris şi depuse la sediul ANSPDCP, sau trimise prin poştă sau email, folosind formularul electronic aflat pe site-ul instituţiei. Totuşi, pentru a fi acceptate, plângerile trebuie să fie însoţite de „furnizarea datelor de identificare şi de corespondenţă reale, exacte şi complete ale petiţionarului”, altfel spus nu pot fi făcute anonim, iar ANSPDCP atenţionează că aceste „date personale pot fi dezvăluite către operatorii sau persoanele împuternicite reclamate, în scopul soluţionării plângerilor depuse, precum şi către alte autorităţi sau instituţii publice ori către autorităţi de supraveghere similare”.

Plângerile adresate ANSPDCP trebuie formulate în scris. Ele pot fi depuse la registratura generală de la sediul Autorităţii sau pot fi transmise prin poştă ori prin utilizarea formularului electronic, disponibil pe pagina de Internet a ANSPDCP.

Pentru primirea şi înregistrarea valabilă a plângerilor, este obligatorie furnizarea numelui, a prenumelui şi adresa poştală de domiciliu sau de reşedinţă petiţionarului. Pentru primirea şi înregistrarea valabilă a plângerilor, este obligatorie precizarea detaliată a obiectului acestora, a demersurilor întreprinse de petiţionar la nivelul operatorului reclamat sau al persoanei împuternicite reclamate, a informaţiilor disponibile pentru susţinerea afirmaţiilor, precum şi anexarea de dovezi concludente. Petiţionarul este obligat să declare dacă, anterior depunerii plângerii la ANSPDCP, a introdus pe rolul instanţelor judecătoreşti o acţiune cu acelaşi obiect şi cu acelaşi operator sau persoană împuternicită.

În caz afirmativ, este obligatorie menţionarea denumirii instanţei şi a numărului dosarului respectiv. În acest caz, ANSPDCP poate dispune suspendarea sau/şi clasarea plângerii, după caz. În cazul plângerilor care au ca obiect încălcarea dreptului la viaţă intimă, familială şi privată în domeniul comunicaţiilor electronice şi comerţului electronic, este obligatorie şi menţionarea numărului/numerelor de telefon sau fax, a adresei/adreselor de poştă electronică ori a adresei/adreselor de IP care au legătură cu obiectul plângerii, după caz. În acest caz, este obligatorie anexarea mesajelor originale primite de petiţionar printr-o metodă care să permită identificarea expeditorului respectivei comunicări, mesaje care trebuie conservate, pe cât posibil, în sistemul electronic utilizat de petiţionar.

Primirea plângerilor la ANSPDCP şi analizarea acestora este, de regulă, gratuită. În cazul în care plângerile sunt în mod vădit nefondate sau excesive, în special din cauza caracterului lor repetitiv, ANSPDCP poate percepe o taxă rezonabilă, bazată pe costurile administrative, sau poate refuza să le trateze. Autoritatea a pus spre aprobare şi procedura de efectuare a investigaţiilor.

Potrivit acestui document, instituţia poate demara investigaţii şi din oficiu, la propunerea preşedintelui instituţiei sau a organelor de control.

Sursa:www.adevarul.ro