Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis ca George Ivănescu, acţionar la compania de vinuri Murfatlar, să rămână în arest preventiv, în dosarul în care se fac cercetări cu privire la o evaziune fiscală de aproximativ 600 milioane lei.

În arest preventiv rămân şi Constantin Cîrciumaru, Cătălin Bucura, Gheorghe Zlotea, Gheorghe Cosmin Popescu, Cătălin Florian Vasilescu şi Sorin Vasile Săvoiu; în timp ce Cristian George Lascu, Irina Tănase şi Ioan Toma sunt plasaţi în arest la domiciliu.

Instanţa supremă a respins contestaţiile celor 10 inculpaţi şi ale DNA, fiind menţinută decizia dată de Curtea de Apel Bucureşti.

George Ivănescu, acţionar la mai multe companii viticole, a fost reţinut de DNA pe 18 octombrie. Alături de acesta au fost reţinuţi Cătălin Bucura, Gheorghe Zlotea şi Constantin Cîrciumaru, toţi asociaţi la societăţi comerciale de producere şi comercializare a băuturilor alcoolice; Gheorghe Cosmin Popescu, administratorul special al uneia dintre societăţile comerciale implicate; Cătălin Florian Vasilescu, administrator a două societăţi comerciale; Sorin Vasile Săvoiu, director general al unei societăţi cu activitate de cultivare a strugurilor, în prezent lichidată.

Totodată, au fost reţinuţi funcţionarii publici Cristian George Lascu, la data faptelor director al Direcţiei de politici şi legislaţie în domeniile vamal şi nefiscal din cadrul Ministerului Finanţelor; Irina Tănase, la data faptelor şef al Direcţiei de Autorizări din cadrul Autorităţii Naţionale a Vămilor (ANV), şi Ioan Toma, la data faptelor director general al Direcţiei generale juridice din cadrul ANAF.

Ulterior, în dosar au fost puşi sub acuzare mai mulţi directori din Ministerul Finanţelor Publice şi ANAF, dar şi fostul secretar de stat Mariana Vizoli şi şeful Antifraudă, Daniel Diaconescu.

DNA susţine că, în perioada 2010 — 2014, patru societăţi cu activitate de producere şi comercializare a băuturilor alcoolice, deţinute sau controlate de Ivănescu, Bucura, Zlotea şi de alte persoane, au produs un prejudiciu total de 597.218.168 de lei (aproximativ 132 milioane de euro) bugetului de stat prin sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale.

Conform anchetatorilor, cauzele producerii acestui prejudiciu sunt: autorizarea, cu încălcarea dispoziţiilor legale, a trei antrepozite fiscale de producţie alcool şi băuturi alcoolice deţinute de societăţi; sustragerea de la plata taxei pe valoarea adăugată a accizelor şi a altor obligaţii fiscale prin înregistrarea unor operaţiuni fictive, care au mărit taxa deductibilă; îngăduinţa funcţionarilor publici care nu au îndeplinit actele la care erau obligaţi şi nu au dispus măsurile prevăzute de lege pentru a opri activitatea antrepozitelor, deşi societăţile au înregistrat lună de lună obligaţii fiscale restante, iar cuantumul acestora a crescut constant.