Torţionarul Ion Ficior a fost pus sub acuzare pentru genocid, în dosarul privind moartea unor deţinuţi la Colonia de muncă Periprava, unitate pe care a condus-o în perioada 1958-1963.

Ion Ficior a venit, joi dimineaţă, la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, acesta nefăcând nicio declaraţie la intrare.

Avocata lui Ficior a declarat, la ieşirea din Parchetul instanţei supreme, că acesta a fost pus sub acuzare de procurori pentru infracţiunea de genocid, precizând că fapta este gravă, "dar în realitate lucrurile nu stau chiar aşa".

Ion Ficior a stat la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie aproximativ 30 de minute, timp în care procurorii i-au adus la cunoştinţă acuzaţia de genocid în dosarul deschis în urma denunţului formulat la adresa fostului comandant al Coloniei de muncă Periprava de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a înregistrat în 19 septembrie denunţul pentru genocid formulat de IICCMER împotriva colonelului (r) Ion Ficior.

IICCMER a arătat în denunţ că Ion Ficior, în virtutea funcţiilor de comandant şi locţiitor de comandant deţinute în perioada 1958-1963, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva categoriei deţinuţilor politici aflaţi la Periprava.

Reprezentanţii IICCMER au arătat că regimul de exterminare pus în aplicare de Ion Ficior era caracterizat prin lipsa hranei, a medicamentelor şi a îngrijirilor medicale, bătăi şi alte violenţe, lipsa condiţiilor elementare de trai şi, nu în ultimul rând, prin numărul impresionant de decese survenite.

IICCMER a solicitat în 18 septembrie Parchetului ICCJ începerea urmăririi penale a lui Ion Ficior pentru genocid, acesta fiind al doilea caz de torţionar prezentat, după Alexandru Vişinescu.

Preşedintele executiv al IICCMER, Andrei Muraru, declara că în urma investigaţiilor făcute de reprezentanţii institutului au fost identificate mai multe probe ce indică faptul că, în perioada în care colonelul Ion Ficior (85 de ani) a îndeplinit funcţia de comandant al Coloniei de muncă de la Periprava, respectiv 1958-1963, deţinuţii politici au fost supuşi unui regim de detenţie extrem de dur, fiind înfometaţi şi bătuţi.

Ion Ficior a introdus la Colonia de muncă Periprava un regim de detenţie abuziv, represiv, discretionar împotriva deţinuţilor politici, consideraţi atunci o ameninţare la adresa noului regim, mai spunea Muraru.

Acesta preciza că au fost strânse documente care arată că în perioada în care la conducerea Coloniei de muncă Periprava a fost Ion Ficior au murit 103 deţinuţi, toţi condamnaţi pentru delicte politice, probele fiind transmise Parchetului.

Cele mai multe decese, respectiv 54, au fost înregistrate pentru grupa de vârstă 50-59 de ani. Cel mai tânăr decedat avea 19 ani, iar cel mai în vârstă, 71 de ani. IICMER a identificat peste 50 de supravieţuitori ai Coloniei de muncă de la Periprava, fiind luate mărturii de la 21 foşti deţinuţi politici