Hotărârea Consiliului Local (CL) Miercurea Ciuc, prin care a fost aprobat un memorandum iniţiat de CNS, privind înfiinţarea Ţinutului Secuiesc cu statut autonom, şi care a fost atacată de Prefectură, a fost anulată definitiv de Curtea de Apel Târgu Mureş, care a respins recursul autorităţii locale.

Hotărârea CL Miercurea Ciuc din primăvara anului 2014, prin care a fost aprobat memorandumul Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) privind înfiinţarea regiunii administrative Ţinutul Secuiesc cu statut autonom, a fost atacată în instanţa de contencios administrativ, în 3 iulie 2014, de prefectul judeţului Harghita, Jean-Adrian Andrei, acţiunea acestuia fiind admisă de magistraţii Tribunalului Harghita în luna octombie a anului trecut, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Potrivit deciziei acestora, documentul nu a fost emis pe baza legii, propunerea privind Statulul de autonomie a Ţinutului Secuiesc fiind avizată negativ de Consiliul Legislativ, "întrucât viza crearea unei entităţi statale distincte, paralelă cu statul naţional unitar român, ceea ce contravine Constituţiei".

Ulterior, Consiliul Local Miercurea Ciuc a atacat cu recurs, în februarie 2015, sentinţa Tribunalului Harghita la Curtea de Apel Târgu Mureş, care a respins acţiunea acestuia şi a anulat definitiv hotărârea adoptată, fiind comunicată Prefecturii Harghita în urmă cu două zile.

Potrivit magistraţilor Curţii de Apel Târgu Mureş, CL Miercurea Ciuc "a ales să ignore aria de competenţă şi a adoptat un act care vizează demersuri şi solicitări concrete ce tind să stabilească regimul teritorial-administrativ al populaţiei din 153 de localităţi, din care doar 68 se află în Harghita", celelalte fiind situate în judeţele Covasna şi Mureş.

De asemenea, aceştia au precizat că în decizia lor au mai ţinut cont de "respingerea de către Comisia Europeană" a două cereri de înregistrare a unor iniţiative cetăţeneşti "al căror obiect îl constituia înfiinţarea de regiuni după criterii entice". Decizia Curţii de Apel Târgu Mureş este definitivă.

Prefectul Jean-Adrian Andrei, a declarat presei, joi, că Prefectura va ataca în instanţă toate hotărârile autorităţilor locale care contravin legislaţiei în vigoare şi încalcă Constituţia României.

Până în prezent, în judeţul Harghita au fost adoptate de către consilii locale 35 de hotărâri prin care a fost aprobat memorandumul iniţiat de CNS privind înfiinţarea regiunii administrative Ţinutul Secuiesc cu statut autonom, toate fiind atacate de Prefectură în instanţa de contencios administrativ.

În cazul a 30 din hotărâri, magistraţii Tribunalului Harghita au admis acţiunea prefectului, iar alte cinci se află pe rol. Cinci dintre sentinţele adoptate de instanţa de fond au fost atacate cu recurs de consiliile locale la Curtea de Apel Târgu Mureş.

Potrivit motivării înaintată instanţei de Prefectură, "prin solicitarea creării unei regiuni administrative numite Ţinutul Secuiesc este încălcată Constituţia României, orice reorganizare administrativ-teritorială nefiind posibilă decât prin revizuirea legii fundamentale a ţării".

Cât priveşte solicitarea recunoaşterii limbii maghiare ca limbă oficială, juriştii Prefecturii au apreciat că este neconstituţională, din moment ce în Articolul 13 din Constituţie se precizează că în România, limba oficială este limba română.

În februarie 2014, CNS a cerut celor 153 de consilii locale din judeţele Harghita, Mureş şi Covasna să adopte câte o hotărâre în care să solicite crearea unei regiuni administrative a României, denumită Ţinutul Secuiesc, un statut autonom pentru regiune, decizii care să fie trimise apoi inclusiv forurilor internaţionale.

Potrivit proiectului de hotărâre pe care CNS îl propunea spre aprobare consiliilor locale, acestea urmau să solicite Parlamentului şi Guvernului să respecte toate angajamentele internaţionale ale României adoptate în domeniul protecţiei minorităţile naţionale.

De asemenea, consiliile locale urmau să solicite crearea unei regiuni administrative denumite Ţinutul Secuiesc, care să aibă statut autonom, iar delimitarea subdiviziunilor administrative din cadrul regiunii s-ar realiza prin referendum local.

În proiectul pe care CNS îl propunea spre aprobare consiliilor locale se mai solicita ca în unităţile teritorial-administrative în care ponderea unei minorităţi naţionale depăşeşte zece la sută, limba acesteia să fie recunoscută ca limbă oficială, având acelaşi statut ca limba oficială a statului.