Instanţa supremă ar putea să dea miercuri decizia definitivă în dosarul privatizărilor strategice, în care foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy au fost condamnaţi de prima instanţă la şase, respectiv cinci ani de închisoare, iar procurorii au cerut pedepse cu executare orientate spre maxim.

Ultimul termen al procesului a avut loc la 19 decembrie 2014, când Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a ascultat pledoariile finale şi ultimul cuvânt al inculpaţilor, stabilind totodată să dea decizia finală în 5 ianuarie. La data stabilită, judecătorii au amânat până la 21 ianuarie pronunţarea deciziei definitive.

Avocaţii inculpaţilor din dosar au cerut, în principal, achitarea clienţilor lor sau, în subsidiar, pedepse blânde, şi au acreditat ideea că documentele despre care DIICOT susţine că reprezentau secrete de stat sau de alta natură ar fi fost în realitatea documente cu statut normal, a căror furnizare nu atrăgea astfel de acuzaţii.

Apărătorii inculpaţilor au mai arătat că multe dintre infracţiunile de care sunt acuzaţi clienţii lor nu se probează cu nicio dovada adusă de DIICOT, astfel că se impune achitarea lor.

Fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş le-a arătat judecătorilor, în ultimul cuvânt, că în dosar nu există "niciun prejudiciu, nicio vătămare, nici măcar documente secret". "Aveţi doar acuzaţii «umflate» prin mijloace specifice ale Ministerului Public, prin furnizarea pe surse a unor informaţii din anchetă", a mai declarat Sereş, care a arătat că DIICOT nu deţine nicio probă concretă care să dovedească întâlnirile sale cu Stamen Stanchev, iar martorii aduşi să relateze despre aceste aspecte nu au confirmat astfel de întâlniri şi nici că ar fi făcut vreun demers pentru a-i transmite consultantului străin documente prin terţe persoane.

La rândul său, fostul ministru al Telecomunicaţiilor, Zsolt Nagy, le-a declarat judecătorilor că viaţa sa a fost schimbată în cei opt ani de proces. El a susţinut că nu a aderat sau sprijinit vreun grup infracţional despre care să aibă cunoştinţă. Nagy le-a mai spus judecătorilor că privatizările nu au folosit documente clasificate şi că acuzaţiile la adresa sa sunt formulate pe baza convorbirilor dintre terţe persoane.

La fondul dosarului, fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş a fost condamnat, în 3 decembrie 2013, de instanţa supremă, la şase ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare cu executare, pentru aderare la un grup infracţional.

Decizia a fost contestată de inculpaţi şi de procurorii DIICOT la Completul de cinci judecători al instanţei supreme, care va da o decizie definitivă în acest dosar.

Procesul "privatizărilor strategice" a început în 20 aprilie 2007 doar cu acuzaţii Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu. Aceştia au fost trimişi în judecată, în 18 aprilie 2007, sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete. În acelaşi timp, s-a dispus judecarea separată a părţii din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don.