Controlul inopinat declanşat astăzi de Consiliul Concurenţei la bănci, anunţat anterior de Profit.ro, a urmărit strângerea de probe pentru demonstrarea existenţei unei înţelegeri de tip cartel între instituţiile financiare care participă la calculul ratei ROBOR. Inspectorii au verificat calculatoarele şi telefoanele şefilor de Trezorerie, ale dealerilor, dar şi ale preşedinţilor sau directorilor executivi, deschizând e-mail-uri, mesagerii WhatsApp şi platforma de comunicare între dealeri, arată sursele Profit.ro.

Comunicările din e-mail-uri şi mesagerii mobile ale bancherilor s-au făcut având drept cuvinte de căutare nume ale dealerilor din alte bănci, vizând discuţii despre cotaţii ROBOR, şi a fost verificată şi corespondenţa preşedinţilor de bănci cu departamentele de Trezorerie.

Inspectorii au încheiat controalele cu procese verbale cuprinzând sursele verificate şi documentele sau corespondenţa pentru care s-au făcut copii.

Cele 10 bănci vizate au fost Banca Transilvania, BCR, BRD-Societe Generale, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit Bank, OTP Bank România, EximBank şi Intesa Sanpaolo România, acestea fiind cele care participă la calculul ratei ROBOR.

O investigaţie similară a fost declanşată de Consiliul Concurenţei în octombrie 2008, după ce BNR acuzase mai multe bănci că au "atacat leul", şi a aplicat amenzi uriaşe Raiffeisen şi BRD, în condiţiile în care sancţiunile pentru înţelegeri anti-concurenţiale se stabilesc ca procent din cifra de afaceri, până la 1%.

La BRD, inspectorii au sancţionat atunci refuzul băncii de a le permite accesul la calculatorul directorului general de atunci, Patrick Gelin, acuzând neacordarea dreptului la inspecţie. Raiffeisen a primit amendă pentru transmiterea de informaţii inexacte către inspectorii de concurenţă.

După contestaţii în instanţă, BRD, care a atacat şi la Curtea Constituţională, a obţinut anularea sancţiunilor de 4 milioane de euro, iar Raiffeisen doar reducerea la jumătate a cuantumului iniţial de 3,4 milioane de euro.

În final, în afară de cele două bănci, raportul Consiliului Concurenţei (desecretizat în 2019), care suspectase atunci băncile că s-au cartelizat pentru creşterea ratelor de dobândă şi a adunat documente în contol, a ajuns la concluzia că de vină pentru creşterea ratelor a fost de fapt criza financiară internaţională.

Detaliile din raportul publicat în 2019, la mulţi ani distanţă de controlul iniţial,  arată panica generalizată din piaţă, jupuirea reciprocă dintre bănci, intervenţia aspră a BNR pentru a ţine leul, în prag de alegeri, şi câteva informaţii despre băncile străine care speculau pe leu, toate acestea în mailuri bancare interne puse în premieră la dispoziţia publicului, după ce Consiliul Concurenţei a publicat o variantă redactată a raportului integral de investigaţie.

În august anul acesta, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, afirma că băncile "au sărit calul" şi au dus ROBOR-ul peste dobânda-cheie. Au suprareacţionat, fiind clară tendinţa acestora şi a traderilor să privească pesimist viitorul, a fost atunci mesajul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, cu ocazia prezentării raportului asupra inflaţiei, transmiţând bancherilor să fie mai atenţi la semnalele BNR.

Rata ROBOR pentru fiecare scadenţă este calculată de băncile agenţi de calcul ca medie aritmetică a ultimelor rate cotate de fiecare participant la Fixing pentru depozitele plasate într-un interval de 30 minute înainte de fixing, după eliminarea extremelor. Rata cotată de către un participant pentru Fixing reprezintă rata la care sunt oferite depozite în RON unui alt participant timp de 15 minute de la publicarea ratelor ROBID şi ROBOR de către agentul de calcul. Ratele ROBID şi ROBOR stabilite la fixing sunt publicate de agentul de calcul în aceeaşi zi în termen de 5 minute de la fixing.

Sursa:www.profit.ro