Potrivit calendarului ortodox 2022, Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este sărbătoarea care încheie anul bisericesc, deoarece pe 1 septembrie începe noul an bisericesc. În fiecare an, ultimul praznic al anului, Sfântul Ioan Botezătorul, este prăznuit pe data de 29 august. Ziua în care a fost tăiat capul Sfântului Ioan este considerată, potrivit tradiţiilor creştine, zi de post şi rugăciune. Ziua de sărbătoare este asemănată cu Vinerea Patimilor şi se spune că la fel cum postim în fiecare vineri, ca zi a răstignirii, aşa se cuvine să postim şi în această zi. Odată cu această sărbătoare s-au aflat şi o serie de tradiţii şi superstiţii.

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este o sărbătoare etimologică, la fel cum sunt şi Schimbarea la faţă a Domnului şi Adormirea Maicii Domnului, motiv pentru care s-a rânduit ca toate aceste sărbători să fie prăznuite în luna august.

Este considerată ultima mare sărbătoare din anul bisericesc, care se încheie pe 31 august 2022.

Cine a fost Sfântul Ioan Botezătorul

Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Mama sa, Elisabeta, era descendentă a seminţiei lui Aaron. Naşterea prorocului Ioan s-a petrecut cu şase luni înaintea naşterii lui Iisus. Naşterea să a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta avea slujbă la templu. Pentru că nu va da crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia va rămâne mut până la punerea numelui fiului său.

Există o lungă perioadă din viaţa Sfântului Ioan Botezătorul despre care nu există informaţii, dar se cunoaşte faptul că s-a retras în pustiu, unde a dus o viaţă de aspre nevoinţe, până în momentul în care a primit poruncă să înceapă să predice. Rolul lui Ioan nu a fost doar acela de a pregăti poporul pentru venirea lui Hristos, ci şi acela de a-L descoperi lumii drept Mesia şi Fiul lui Dumnezeu.

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul – tradiţii şi obiceiuri

• În ziua de 29 august, când se prăznuieşte Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, există credinţa în popor că nu trebuie să se folosească cuţitul, totul se rupea cu mâna.
• Nu se mănâncă varză, căci se spune că lui Ioan Botezătorul i s-a tăiat capul pe varză de 7 ori şi a înviat.
• În popor se vorbea şi de începerea unui post, numit „de la cruce până la cruce”, un post care ţinea până pe 14 septembrie (Înălţarea Sfintei Cruci), neconsemnat în calendarul creştin, care avea rolul de a-i curăţi pe cei care au săvârşit omoruri sau alte păcate grave.
• Una dintre cele mai respectate tradiţii este ţinerea postului negru, în ziua de sărbătoare.
• Tot în popor era întâlnită şi interdicţia de a tăia şi mânca fructe şi legume cu formă rotundă, de exemplu pepenele nu era consumat în această zi. Totuşi, aceste obiceiuri nu au legătură cu Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie, deci, teoretic, nu trebuie respectate cu stricteţe.

Sursa: www.libertatea.ro