Comisia Europeană întocmeşte în fiecare an un raport de convergenţă. În acest an, în privinţa finanţelor publice, instituţia arată că statul român nu se înscrie în parametri. Încă din aprilie 2020, statul a intrat într-o procedură de deficit excesiv, aminteşte Comisia, iar acesta a ajuns la 7,1% din PIB în 2021. Executivul european mai explică: ”România riscă să nu respecte obiectivele fiscale stabilite în Recomandarea Consiliului din 18 iunie 2021. Ponderea datoriei publice în PIB a crescut de la 47,2% în 2020 la 48,8% în 2021 şi se preconizează că va continua să crească până la 50,9% în 2022 şi 52,6% în 2023”.

”România nu îndeplineşte criteriul privind convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung”, este o altă concluzie a Comisiei, care prezintă faptul că acest indicator a avut o rată medie de 4,7% la finalul anului financiar încheiat în aprilie 2022, valoarea de referinţă fiind de 2,6%.

Totodată, ţara noastră nu îndeplineşte nici criteriul stabilităţii preţurilor, cu o rată a inflaţiei care a ajuns la 6,4% în aprilie, peste valoarea de referinţă de 4,9% prevăzută de instituţiile europene. Experţii europeni au estimat că România va încheia anul cu o inflaţie de 8,9% şi una de 5,1% la final de 2023. Evoluţia acestui indicator a fost influenţată în primele luni ale acestui an mai ales de scumpirile din domeniul energiei, iar apoi de creşterea preţurilor la alimente.

Executivul european precizează că legea privind statutul Băncii Naţionale a României (BNR) nu este pe deplin compatibilă cu legislaţia europeană, mai ales la capitolul independenţei băncii, precum şi la interzicerea finanţării monetare sau la integrarea BNR în Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC).

Sursa: www.biziday.ro