Oricine are simptome de infecţie respiratorie trebuie să se izoleze, ca să nu-i contamineze şi pe alţii, iar dacă simptomele nu dispar repede (1-2 zile), trebuie să se testeze PCR, pentru că dacă este vorba despre Covid-19 (nu despre viroză sau gripă), cu cât urmezi o terapie mai repede, cu atât eficienţa ei este mai mare, spune medicul infecţionist Virgil Musta.
O persoană infectată cu Covid-19 este contagioasă cu 2-3 zile înainte de apariţia primelor simptome, mai subliniază acesta.
De asemenea, varianta Delta dă îmbolnăviri mai frecvente la copii şi forme ceva mai grave decât celelalte variante, iar în timp ce niciunul dintre vaccinurile folosite de zeci de ani nu are efecte severe pe termen lung şi ar fi anormal ca exact vaccinul împotriva SARS-CoV-2 să producă aşa ceva, am putut constata deja că foarte mulţi dintre cei care s-au îmbolnăvit au rămas cu sindrom post-Covid, adică cu sechele ”care te pot afecta o viaţă întreagă”, ne-a mai declarat medicul Virgil Musta, şeful secţiei II de Boli Infecţioase de la Spitalul Victor Babeş din Timişoara, care a acceptat să răspundă la întrebările zilei, pentru cititorii Spotmedia.ro:
Ce e nou, special, la tulpina Delta?
”Delta este mult mai contagioasă. Contagiozitatea este mai mare cu 60% decât a tulpinei Alpha şi cu 40% decât a tulpinei iniţiale.
Asta înseamnă că mult mai repede te poţi îmbolnăvi. Din 10 persoane care sunt contacte, 7 fac boala.
Iar o persoană depistată pozitiv este, de fapt, contagioasă cu 2-3 zile înainte de apariţia primelor simptome. De multe ori te poţi contamina, fără să ştii, de la o persoană cu care ai intrat în contact.
La ce simptome să fim atenţi şi cum să reacţionăm?
În ceea ce priveşte simptomatologia, lipsa mirosului sau a gustului sunt simptome mai rare de data asta.
În principiu, este foarte dificil să faci diagnosticul diferenţial între infecţia cu SARS-CoV-2 şi o viroză banală sau gripă.
Toate merg cu simptomatologie de tipul:
- Febră
- Subfebrilităţi
- Dureri de cap
- Dureri de gât
- Dureri de muşchi, de oase
- Tuse
Fiind şi perioada virozelor şi a gripei, singura metodă de a pune diagnosticul corect este prin testarea PCR.
Orice persoană care are simptome de infecţie respiratorie în primul rând trebuie să se izoleze, ca să nu-i contamineze şi pe alţii. Iar dacă simptomele nu dispar repede (1-2 zile) trebuie să se testeze. De ce?
Pentru că în momentul în care este depistată precoce, adică în prima săptămână de boală, şi se urmează tratament, eficienţa medicaţiei este mai bună decât atunci când începe tratamentul din a 7-8-a zi, în faza inflamatorie, când bolnavul începe să respire mai greu sau se decompensează.
Cu cât este depistată boala mai repede şi cu cât urmezi o terapie mai repede, cu atât eficienţa terapiei este mai mare.
Pe de altă parte, dacă nu o depistezi precoce, te plimbi printre alţii şi îi îmbolnăveşti şi pe ei.
Ce e specific la copii şi cum protejăm Şcoala?
La copii boala debutează mai frecvent cu fenomene digestive – greţuri, vărsături. Şi adulţii le pot avea, dar mai rar.
Această tulpină, Delta, dă îmbolnăviri mai frecvente la copii decât celelalte tulpini (nu mai frecvent decât la adult, dar mai frecvent decât tulpinile anterioare) şi forme ceva mai severe decât celelalte variante.
Deci Delta e o tulpină care îmbolnăveşte şi copiii. Şi, uneori, ei necesită spitalizare, lucru care se întâmpla rar în cazul tulpinei Alpha sau al tulpinei iniţiale.
Iar eu cred că este esenţial să ţinem şcoala cât mai mult timp deschisă, contează foarte mult pentru dezvoltarea psiho-socială, relaţională, a copiilor, şi ca să putem face acest lucru, trebuie să avem cât mai puţine îmbolnăviri în şcoală.
Pentru asta câteva măsuri trebuie să fie luate:
Când copilul are primele simptome, să stea acasă, să se izoleze
Dacă poţi să te vaccinezi, ca şi copil, vaccinează-te!
Dacă nu te poţi vaccina şi ai fost contact cu o persoană bolnavă, e bine să te izolezi 14 zile (conform legislaţiei) ca să nu contaminezi. Dacă după 5-7 zile nu ai simptome, te testezi şi dacă testul e negativ, poţi să reintri în colectivitate.
Care sunt diferenţele majore între vaccinaţi şi nevaccinaţi?
În primul rând, cea mai mare diferenţă este că cei vaccinaţi nu fac forme severe de boală. În mod excepţional, dacă au patologii grave, pot face şi ei forme severe, dar deseori cei vaccinaţi fac forme atât de uşoare de boală încât le trec cu vederea – simptome uşoare, pe care nu le bagi în seamă.
Cei nevaccinaţi pot face forme mai severe de boală. Aceasta e cea mai importantă deosebire.
Pe de altă parte, şi contaminarea celor vaccinaţi este mai rară decât a celor nevaccinaţi.
Cei vaccinaţi au o imunitate care îi protejează, poate nu suficient, depinde de nivelul de imunitate şi de doza de virus infectantă – dacă anticorpii pe care îi ai sunt mai mari decât doza infectantă, ei te protejează şi nu faci boala.
Dacă nu eşti vaccinat şi te-ai infectat, faci boala.
De ce să ne temem mai tare, de efectele iluzorii ale vaccinului sau de efectele bolii pe termen lung?
Nici nu se compară!
Într-adevăr, nu cunoaştem efectele noilor vaccinuri pe termen lung, dar, din experienţa celorlalte vaccinuri, de până acum, ştim că niciunul dintre vaccinuri nu are efecte severe pe termen lung.
Ar fi anormal ca exact vaccinul împotriva SARS-CoV-2 să aibă efecte negative, când tehnologia pentru cele care sunt cu virus inactivat este aceeaşi ca şi la celelalte vaccinuri, iar tehnologia ARN are marele avantaj că este o tehnologie foarte modernă, folosită şi în alte situaţii (terapii, vaccinuri), şi nu a dat efecte pe termen lung.
În schimb, în ceea ce priveşte boala, s-a constatat că 50% dintre cei care s-au îmbolnăvit de Covid-19 pot rămâne cu sindrom post-Covid, sindrom care are diferite manifestări, unele mai uşoare (oboseală, lipsa gustului sau mirosului pe o perioadă lungă de timp etc) până la cele mult mai severe (pulmonare, neurologice, cardiace), care te pot afecta o viaţă întreagă”.
Sursa: www.spotmedia.ro
