Autostrada Ploieşti-Comarnic-Braşov ar trebui să-i scape pe şoferi de orele petrecute în coloană pe DN1. Deocamdată se lucrează doar pe porţiunea dintre Râşnov şi Cristian, care, însă, nu rezolvă mare lucru. Proiectele cu impact, centura Comarnicului şi secţiunea până la Râşnov, nu merg, însă, la fel de bine. De exemplu, licitaţia pentru centura Comarnic este suspendată, tocmai pentru că documentaţia este deficitară. Şefii de la Drumuri spun că s-a creat însă un grup de lucru care „analizează adaptarea soluţiilor tehnice la condiţiile din teren şi la cele din acordul de mediu”. Licitaţiile lansate pe baza unor documentaţii cu lacune majore nu fac decât să întârzie realizarea unor proiecte îndelung aşteptate de şoferi.

Centura Comarnic, parte din autostrada de pe Valea Prahovei, este aproape de un eşec răsunător, spun cei de la Asociaţia Pro Infrastructură. Licitaţia lansată în august pentru construirea a 5 kilometri de şosea rapidă este suspendată din cauza numeroaselor cereri de clarificare depuse de constructorii interesaţi de proiect.

Ionuţ Ciurea, Asociaţia Pro Infrastructura: Avem probleme cu studiile geotehnice, care din ce am văzut noi, din răspunsurile la clarificări, sunt doar trei foraje la adâncimi de 6,10 şi 20 de metri. Cum o să fundăm noi toate viaductele care or să treacă de-o parte şi de alta a râului? Nu trebuie să fii super inginer ca să-ţi dai seama că e prea puţin.

Iar problemele identificate nu se opresc aici.

Ionuţ Ciurea, Asociaţia Pro Infrastructura: Al doilea lucru este faptul că autostrada croşetează prin râu. Apele Române nu ştiu dacă o să dea în veci aviz pentru aşa ceva.

Constructorii interesaţi atrag atenţia şi că exproprierile sunt realizate doar pe jumătate, lucru recunoscut de Compania de Drumuri.

De asemenea, spun drumarii interesaţi de realizarea proiectului, lucrările din studiul de fezabilitate din 2006 nu sunt corelate cu cele din acordul de mediu, revizuit ultima oară în 2014. Membrii societăţii civile care urmăresc evoluţia marilor proiecte de infrastructură din România atrag atenţia că cele 89 de clarificări cerute de constructori arată că documentaţia are lipsuri grave şi că riscăm să ajungem în aceeaşi situaţie ca în 2015, când o licitaţie similară a fost anulată din lipsă de ofertanţi.

Compania de Infrastructură estimează că proiectarea şi construcţia centurii Comarnicului costă cel mult 332 de milioane de lei.

Un semnal de alarmă trag cei de la API şi în legătură cu licitaţia pentru actualizarea studiului de fezabilitate şi proiectării autostrăzii Ploieşti-Comarnic-Braşov, unde doar o singură firmă a depus ofertă. Unul dintre motivele pentru care proiectanţii nu s-au înghesuit să participe la licitaţie, spun cei de la Asociaţia Pro Infrastructură, este preţul prea mic al contractului, circa 57 de milioane de lei, care ar reprezenta sub 1% din valoarea lucrărilor.

Pentru o pregătire temeinică în special pentru o autostradă montană, cele mai bune practici vorbesc despre procente de 3-5%.

Într-un răspuns pentru Digi24, Compania de Administrare a Infrastructurii recunoaşte că iniţial 7 firme s-au arătat interesate de proiect, care au cerut 75 de clarificări.

În ceea ce priveşte preţul contractului, CNAIR spune că prevederile legale privind cheltuirea banilor publici o obligă să determine valoarea estimată a unui obiectiv pe baza unor criterii clare şi verificabile. În mod uzual, CNAIR determină valoarea estimată prin raportare la obiective deja contractate şi în raport cu numărul de experţi necesar a fi mobilizaţi pentru elaborarea respectivelor documentaţii, au transmis reprezentanţii instituţiei la solicitare Digi24.

Compania dă şi câteva exemple de de contracte de realizare a unor studii de fezabilitate şi proiectare câştigate cu oferte cuprinse între 45 şi 57% din valoarea estimată la lansarea licitaţiei, precum cele pentru autostrada A7, Ploieşti-Buzău-Focşani-Bacău-Paşcani, pentru autostrăzile Braşov-Bacău şi Târgu Mureş-Târgu Neamţ.

Pentru această achizitie publică şi-au manifestat interesul 7 operatori economici care au adresat nu număr de 75 solicitări de clarificare, potrivit CNAIR.

Sursa: www.digi24.ro