Pacienţii care au murit din cauza COVID aveau multă apă în plămâni şi multe cheaguri pe vasele mici de sânge, spune medicul legist Cristian Stan. El a demontat mitul că „nu se moare de COVID”, ci de alte boli pe care le aveau pacienţii şi a explicat cum cedează organele din cauza infecţiei.

„Pacienţii decedaţi, care au fost autopsiaţi, după infecţia pulmonară cu virusul SARS CoV2 aveau şi o suprainfecţie bacteriană. Această infecţie scade dramatic capacitatea imună a plămânilor şi atunci orice bacterie se grefează pe plămâni şi apar focare bronhopneumonice. Dar din punctul de vedere al evoluţiei pneumoniilor virale, cam aceasta este regula”, a spus medicul.

Pacienţii COVID decedaţi aveau „edem pulmonar foarte hidrofil, multă apă în plămâni, existau tromboze pulmonare aproape în toate stadiile de evoluţie ale bolii - vase mici de sânge cu cheaguri. Efectul acestor cheaguri, mai ales în faza incipientă a bolii, este că practic opresc ajungerea sângelui şa ţesutul pulmonar dependent de cheagul respectiv. Astfel, pe de o parte, se accentuează inflamaţia locală şi pe de altă parte scade oxigenarea sângelui”, a adăugat el.

„Există nişte cazuri particulare în boala COVID-19, aşa numitele „hipoxii tacute” sau „hipoxia fericită”, în care pacientul are o scădere a oxigenului în sânge, dar el nu are o lipsă de aer, care ar trebui să apară când scade concentraţia de oxigen. Există mai multe teorii. Una din ele spune că dacă nu creşte şi dioxidul de carbon în sânge, practic centrii cerebrali nu reacţionează”, a explicat medicul legist.

„Ideea este că boala COVID-19, din ce am văzut şi am citit, se deosebeşte de celelalte pandemii virale prin câteva caracteristici. Una dintre ele este aceea că nu are evoluţie liniară, are o evoluţie fie cu căderea bruscă a stării de sănătate, fie în doi timpi, fie o evoluţie aparent pozitivă dar cu fenomene de coagulare care determină nişte efecte de tip infarcte – miocardic, cerebral, renal sau alte tipuri de obstrucţii vasculare care deteriorează dintr-o dată şi neaşteptat starea de sănătate. De asta este cumva o boală foarte înşelătoare. După mine, asta este cea mai importantă caracteristică.

Există şi afectare hepatică, dar nu este atât de frecventă. Există afectare cerebrală, există cazuri de encefalită, encefalopatii care au fost comunicate în revistele internaţionale, există tulburări neurologice – pierderea mirosului, pierderea gustului, pierderea echilibrului sau alte tipuri de tulburări neurologice, chiar şi psihiatrice, care pot fi explicate prin invadarea creierului de către virus sau pot exista şi explicaţii legate de această obstrucţie a vaselor cerebrale mici de către aceşti trombi care apar în încă din etapele incipiente ale bolii”, a mai spus Cristian Stan.

Medicul Adrian Marinescu a explicat, la rândul său, că aceste microtromboze ajung peste tot.

„Este evident în momentul acesta că modificările de la nivelul coagulării apar indiferent de formă, cu atât mai mult dacă sunt forme medii şi severe. Putem avea practic afectarea oricărui organ”, a spus el.

Cristian Stan a explicat şi că „se moare de COVID”, în condiţiile în care au fost voci care susţineau că decesele pacienţilor infectaţi nu au fost cauzate de virus, ci de bolile pe care le aveau deja.

„Infecţia e cea care determină ca pacientul să ajungă în statusul de prăbuşire a imunităţii şi bineînţeles că toate fenomenele septice ulterioare sau insuficienţa multiorganică sau sindromul inflamator sistemic sunt determinate de această infecţie virală. E adevărat că marea majoritate poate mor de o insuficienţă a organelor, care este mixtă, septică şi inflamatorie, dar boala virală este cea care creează premisele acestor complicaţii. Este evident din punct de vedere ştiinţific”, a spus el.

Sursa: www.digi24.ro