Creştinii ortodocşi şi cei greco-catolici sărbătoresc Paştele, cu o săptămână mai târziu decât romano-catolicii şi protestanţii.
Dacă în 2018, Învierea Domnului a fost celebrată la începutul lunii aprilie, în 2019, Paştele ortodox va pica pe 28 aprilie, iar cel catolic pe 21 aprilie.
De ce Paştele catolic şi cel ortodox se sărbătoresc la date diferite
Paştele catolic şi cel ortodox nu cad în aceeaşi zi decât rareori (aşa cum s-a întâmplat în 2014 şi în 2017). Paştele catolic poate cădea în lună martie sau aprilie şi niciodată în luna mai, în timp ce Paştele ortodox poate cădea în aprilie sau mai şi niciodată în martie.
Calcularea datei la care creştinii sărbătoresc Pastele ţine două fenomene naturale, unul cu data fixă - echinocţiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare - luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paştelui să varieze în fiecare an.
Dar în plus, utilizarea a doua calendare diferite explica decalajul acestei sărbători la catolici şi ortodocşi. Biserica Catolică se raportează la echinocţiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează acelaşi eveniment astronomic după calendarul iulian (pe stil vechi).
Originile sărbătorii pascale sunt legate de sărbătorile mai vechi ale renaşterii naturii şi ale echinocţiului de primăvară. Poporul evreu marchează prin sărbătoarea Paştelui eliberarea din sclavie şi plecarea din Egipt.
La începutul erei noastre, în perioada în care a trăit Iisus, data Paştelui iudeu (Pesah) era fixată în ziua de 14 în luna Nisan (după calendarul lunar), ziua cu prima Lună plină a primăverii. Nisan este prima lună a anului în calendarul asirian, iar în cel iudaic este prima lună a anului ecleziastic şi a şaptea lună (a opta în anii bisecţi) a anului secular.
Numele de “nisan” este de origine asiro-babiloniană şi înseamnă “luna fericirii”. Această dată era dependenta de ciclul lunar (anul de 13 luni), şi nu de calendarul solar de 12 luni, aplicat în prezent.
Aşa încât data Paştelui a fost stabilită de primul Conciliu de la Niceea, din anul 325, în “duminica imediat următoare lunii pline după echinocţiul de primavara’. Calculul acestei date permite stabilirea în calendar nu doar a Paştelui, ci şi a altor sărbători creştine importante.
Iniţial, Biserica Răsăriteană şi cea Apuseana sărbătoreau Pastele la aceeaşi dată. După Marea Schisma din 1054, Biserica Creştină a fost împărţită în două - cea Apuseana sub autoritatea papei şi cea Răsăriteana sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol.
Mai târziu, în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian (pe stil vechi) din cauza erorilor acestuia faţă de calendarul astronomic (o rămânere în urmă), făcând trecerea la calendarul modern, ce-i poartă numele.
Din motive de ordin confesional bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregoriana, păstrând în continuare calendarul iulian. Cu timpul, diferenţa dintre cele două calendare, care la sfârşitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat să crească, şi după 1900 ea a ajuns să fie de 13 zile.
Astfel, nevoia de armonizare a calendarului în toate domeniile vieţii publice, a făcut ca şi bisericile ortodoxe să reflecteze la trecerea la calendarul gregorian. Regatul României a adoptat reforma calendarului în anul 1919, când ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou.
Congresul interortodox desfăşurat la Istanbul (Constantinopol) în anul 1923 a hotărât adoptarea calendarului gregorian şi în bisericile ortodoxe, rămânând însă la latitudinea fiecărei biserici ortodoxe autocefale să aleagă momentul oportun pentru această trecere.
Tot atunci s-a hotărât ca data Paştelui pentru ortodoxie să se calculeze în continuare după calendarul iulian, până când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul gregorian, evitându-se astfel diferenţele liturgice din sânul Ortodoxiei.
Însă, Biserica Ortodoxă Rusa şi Biserica Ortodoxă Sarba nu au adoptat calendarul gregorian. În prezent Biserica Ortodoxă Romana sărbătoreşte Crăciunul după calendarul gregorian şi Pastele după cel iulian.
Biserica Ortodoxă Finlandeză şi cea Estoniana sunt singurele biserici ortodoxe care sărbătoresc Pastele după calendarul gregorian.
Când va pica Paştele în 2019
9 aprilie 2018
- citeşte totul despre:
- crestini,
- ortodocsi,
- paste,
- sarbatoare,
- inviere




Din aceeaşi categorie:
Folosirea cardului de sănătate redevine obligatorie de la 1 iulie
(29 mai 2020)
82 vizualizări
Cum fentezi legea anti-fumat! 4 idei geniale ale unui jurnalist
(3 februarie 2016)
564 vizualizări
Ministrul Sanatatii: Sa ne obisnuim ca vom trai cu coronavirusul si in urmatorii doi ani
(22 aprilie 2020)
362 vizualizări
După întreruperea realizării de paşapoarte, nu mai poţi obţine permise de conducere: ce trebuie să ştii
(18 martie 2020)
71 vizualizări
Ploi torenţiale şi vânt puternic, de duminică după-amiază până marţi; de miercuri, vremea se răceşte
(7 mai 2017)
114 vizualizări
Descinderi la Pandurii Târgu Jiu
(10 iulie 2013)
117 vizualizări
Instanţa supremă a lansat dosarul electronic - acces de la distanţă la actele de la dosar
(8 mai 2020)
162 vizualizări
Pot fi angajaţii obligaţi să se vaccineze ca să fie primiţi la locul de muncă? Un subiect tabu, care se discută pe la colţuri, dar nimeni nu-l pune în dezbatere
(22 aprilie 2021)
107 vizualizări
Primarul din Tulcea, trimis în judecată pentru abuz în serviciu
(17 octombrie 2017)
84 vizualizări
Elevi programatori din România au obţinut 40% dintre premiile unui concurs organizat în Irlanda
(22 iunie 2017)
114 vizualizări
Cod Galben de ploi, ninsori la munte şi viscol în 27 de judeţe. Avertizarea este valabilă până la ora 23.
(3 februarie 2020)
34 vizualizări
Vaccinarea cu a treia doză anti-Covid-19, din octombrie în România. Cine şi când o va face
(8 septembrie 2021)
57 vizualizări
237 de decese, raportate în ultimele 24 de ore, cele mai multe anunţate într-o singură zi, de la începutul pandemiei. În acest interval, au fost depistate 2.931 de cazuri noi, din 35.746 teste.
(20 aprilie 2021)
97 vizualizări
Elevii şi preşcolarii se întorc la cursuri
(13 ianuarie 2020)
46 vizualizări
140 de monede dacice din aur, găsite de copii într-o vizuină de vulpe
(14 mai 2014)
120 vizualizări
Datele examenului de Bacalaureat 2019 au fost schimbate
(1 septembrie 2018)
149 vizualizări
Percheziţii la prima oră în judeţul Prahova: Reţea de hoţi de lemn, săltată de poliţişti
(14 iunie 2022)
68 vizualizări

Oamenii de stiinta germani au descoperit cea mai veche branza din lume. E

Jocurile de noroc arată la fel în întreaga lume, însă dacă te uiți pe hartă, ai
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!



„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
2 aprilie 2024

EURO = 4.9705 RON


USD = 4.6276 RON


GBP = 5.8148 RON

Top articole