Creştinii ortodocşi şi cei greco-catolici sărbătoresc Paştele, cu o săptămână mai târziu decât romano-catolicii şi protestanţii.
Dacă în 2018, Învierea Domnului a fost celebrată la începutul lunii aprilie, în 2019, Paştele ortodox va pica pe 28 aprilie, iar cel catolic pe 21 aprilie.
De ce Paştele catolic şi cel ortodox se sărbătoresc la date diferite
Paştele catolic şi cel ortodox nu cad în aceeaşi zi decât rareori (aşa cum s-a întâmplat în 2014 şi în 2017). Paştele catolic poate cădea în lună martie sau aprilie şi niciodată în luna mai, în timp ce Paştele ortodox poate cădea în aprilie sau mai şi niciodată în martie.
Calcularea datei la care creştinii sărbătoresc Pastele ţine două fenomene naturale, unul cu data fixă - echinocţiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare - luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paştelui să varieze în fiecare an.
Dar în plus, utilizarea a doua calendare diferite explica decalajul acestei sărbători la catolici şi ortodocşi. Biserica Catolică se raportează la echinocţiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează acelaşi eveniment astronomic după calendarul iulian (pe stil vechi).
Originile sărbătorii pascale sunt legate de sărbătorile mai vechi ale renaşterii naturii şi ale echinocţiului de primăvară. Poporul evreu marchează prin sărbătoarea Paştelui eliberarea din sclavie şi plecarea din Egipt.
La începutul erei noastre, în perioada în care a trăit Iisus, data Paştelui iudeu (Pesah) era fixată în ziua de 14 în luna Nisan (după calendarul lunar), ziua cu prima Lună plină a primăverii. Nisan este prima lună a anului în calendarul asirian, iar în cel iudaic este prima lună a anului ecleziastic şi a şaptea lună (a opta în anii bisecţi) a anului secular.
Numele de “nisan” este de origine asiro-babiloniană şi înseamnă “luna fericirii”. Această dată era dependenta de ciclul lunar (anul de 13 luni), şi nu de calendarul solar de 12 luni, aplicat în prezent.
Aşa încât data Paştelui a fost stabilită de primul Conciliu de la Niceea, din anul 325, în “duminica imediat următoare lunii pline după echinocţiul de primavara’. Calculul acestei date permite stabilirea în calendar nu doar a Paştelui, ci şi a altor sărbători creştine importante.
Iniţial, Biserica Răsăriteană şi cea Apuseana sărbătoreau Pastele la aceeaşi dată. După Marea Schisma din 1054, Biserica Creştină a fost împărţită în două - cea Apuseana sub autoritatea papei şi cea Răsăriteana sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol.
Mai târziu, în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian (pe stil vechi) din cauza erorilor acestuia faţă de calendarul astronomic (o rămânere în urmă), făcând trecerea la calendarul modern, ce-i poartă numele.
Din motive de ordin confesional bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregoriana, păstrând în continuare calendarul iulian. Cu timpul, diferenţa dintre cele două calendare, care la sfârşitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat să crească, şi după 1900 ea a ajuns să fie de 13 zile.
Astfel, nevoia de armonizare a calendarului în toate domeniile vieţii publice, a făcut ca şi bisericile ortodoxe să reflecteze la trecerea la calendarul gregorian. Regatul României a adoptat reforma calendarului în anul 1919, când ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou.
Congresul interortodox desfăşurat la Istanbul (Constantinopol) în anul 1923 a hotărât adoptarea calendarului gregorian şi în bisericile ortodoxe, rămânând însă la latitudinea fiecărei biserici ortodoxe autocefale să aleagă momentul oportun pentru această trecere.
Tot atunci s-a hotărât ca data Paştelui pentru ortodoxie să se calculeze în continuare după calendarul iulian, până când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul gregorian, evitându-se astfel diferenţele liturgice din sânul Ortodoxiei.
Însă, Biserica Ortodoxă Rusa şi Biserica Ortodoxă Sarba nu au adoptat calendarul gregorian. În prezent Biserica Ortodoxă Romana sărbătoreşte Crăciunul după calendarul gregorian şi Pastele după cel iulian.
Biserica Ortodoxă Finlandeză şi cea Estoniana sunt singurele biserici ortodoxe care sărbătoresc Pastele după calendarul gregorian.
Când va pica Paştele în 2019
9 aprilie 2018
- citeşte totul despre:
- crestini,
- ortodocsi,
- paste,
- sarbatoare,
- inviere




Din aceeaşi categorie:
Protest al angajaţilor agenţiilor pentru protecţia mediului în Bucureşti şi în ţară, nemulţumiţi de discriminările salariale
(27 aprilie 2017)
45 vizualizări
Tânăr din Arad, condamnat la închisoare după ce a infectat o fată cu HIV
(5 martie 2020)
35 vizualizări
Joe Biden a convocat o teleconferinţă vineri după-amiază cu liderii României, Poloniei şi ai aliaţilor majori din NATO, pentru a discuta evoluţia crizei ucrainene. Rusia ia acum în considerare inspectarea bazei de la Deveselu.
(18 februarie 2022)
34 vizualizări
Legea dării în plată a fost adoptată
(13 aprilie 2016)
352 vizualizări
Vloggerul Colo a fost reţinut de Poliţie după ce a incitat la viol
(10 iunie 2020)
167 vizualizări
Codul Portocaliu a fost prelungit şi extins. Ploi torenţiale până marţi dimineaţa, inclusiv în Prahova.
(3 iulie 2017)
116 vizualizări
Risc mare de producere a avalanşelor în masivele Făgăraş şi Bucegi, la peste 1.800 de metri altitudine
(28 ianuarie 2018)
44 vizualizări
Elevii români au obţinut locul I la Olimpiada Internaţională de Geografie
(19 august 2015)
59 vizualizări
Ce condiţii se pun românilor din diaspora care vor să vină acasă de Paşte. Ministrul de Interne a explicat clar
(12 aprilie 2021)
99 vizualizări
Legea, iniţiată de PSD şi admisă de CCR, prin care închisoarea pentru evaziune fiscală este evitată la achitarea prejudiciului - promulgată de preşedinte
(31 martie 2021)
70 vizualizări
Autorităţile au amendat 120 de persoane pentru nerespectarea autoizolării.
(18 martie 2020)
33 vizualizări
Cod galben de vijelii şi ploi torenţiale în Prahova si in 30 de judeţe, de luni seară până miercuri dimineaţă
(24 iulie 2017)
91 vizualizări
O vulpe turbată a adus focarul de rabie la Moreni
(7 septembrie 2013)
575 vizualizări
Corinţa Creţu i-a luat locul lui Jean-Claude Juncker în fruntea Comisiei Europene
(7 august 2017)
658 vizualizări
Nu se mai cer autorizaţii pentru construcţia bucătăriilor, toaletelor şi garajelor
(17 noiembrie 2022)
717 vizualizări
Protestul din Valea Jiului continuă: 350 de mineri de la Paroşeni şi Uricani, blocaţi în subteran, nemulţumiţi că nu şi-au primit salariile
(6 decembrie 2016)
52 vizualizări
INS: Rata şomajului, estimată la 7,2%
(5 mai 2014)
70 vizualizări

Oamenii de stiinta germani au descoperit cea mai veche branza din lume. E

Jocurile de noroc arată la fel în întreaga lume, însă dacă te uiți pe hartă, ai
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!



„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
2 aprilie 2024

EURO = 4.9705 RON


USD = 4.6276 RON


GBP = 5.8148 RON

Top articole