Creştinii ortodocşi şi cei greco-catolici sărbătoresc Paştele, cu o săptămână mai târziu decât romano-catolicii şi protestanţii.
Dacă în 2018, Învierea Domnului a fost celebrată la începutul lunii aprilie, în 2019, Paştele ortodox va pica pe 28 aprilie, iar cel catolic pe 21 aprilie.
De ce Paştele catolic şi cel ortodox se sărbătoresc la date diferite
Paştele catolic şi cel ortodox nu cad în aceeaşi zi decât rareori (aşa cum s-a întâmplat în 2014 şi în 2017). Paştele catolic poate cădea în lună martie sau aprilie şi niciodată în luna mai, în timp ce Paştele ortodox poate cădea în aprilie sau mai şi niciodată în martie.
Calcularea datei la care creştinii sărbătoresc Pastele ţine două fenomene naturale, unul cu data fixă - echinocţiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare - luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paştelui să varieze în fiecare an.
Dar în plus, utilizarea a doua calendare diferite explica decalajul acestei sărbători la catolici şi ortodocşi. Biserica Catolică se raportează la echinocţiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează acelaşi eveniment astronomic după calendarul iulian (pe stil vechi).
Originile sărbătorii pascale sunt legate de sărbătorile mai vechi ale renaşterii naturii şi ale echinocţiului de primăvară. Poporul evreu marchează prin sărbătoarea Paştelui eliberarea din sclavie şi plecarea din Egipt.
La începutul erei noastre, în perioada în care a trăit Iisus, data Paştelui iudeu (Pesah) era fixată în ziua de 14 în luna Nisan (după calendarul lunar), ziua cu prima Lună plină a primăverii. Nisan este prima lună a anului în calendarul asirian, iar în cel iudaic este prima lună a anului ecleziastic şi a şaptea lună (a opta în anii bisecţi) a anului secular.
Numele de “nisan” este de origine asiro-babiloniană şi înseamnă “luna fericirii”. Această dată era dependenta de ciclul lunar (anul de 13 luni), şi nu de calendarul solar de 12 luni, aplicat în prezent.
Aşa încât data Paştelui a fost stabilită de primul Conciliu de la Niceea, din anul 325, în “duminica imediat următoare lunii pline după echinocţiul de primavara’. Calculul acestei date permite stabilirea în calendar nu doar a Paştelui, ci şi a altor sărbători creştine importante.
Iniţial, Biserica Răsăriteană şi cea Apuseana sărbătoreau Pastele la aceeaşi dată. După Marea Schisma din 1054, Biserica Creştină a fost împărţită în două - cea Apuseana sub autoritatea papei şi cea Răsăriteana sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol.
Mai târziu, în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian (pe stil vechi) din cauza erorilor acestuia faţă de calendarul astronomic (o rămânere în urmă), făcând trecerea la calendarul modern, ce-i poartă numele.
Din motive de ordin confesional bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregoriana, păstrând în continuare calendarul iulian. Cu timpul, diferenţa dintre cele două calendare, care la sfârşitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat să crească, şi după 1900 ea a ajuns să fie de 13 zile.
Astfel, nevoia de armonizare a calendarului în toate domeniile vieţii publice, a făcut ca şi bisericile ortodoxe să reflecteze la trecerea la calendarul gregorian. Regatul României a adoptat reforma calendarului în anul 1919, când ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou.
Congresul interortodox desfăşurat la Istanbul (Constantinopol) în anul 1923 a hotărât adoptarea calendarului gregorian şi în bisericile ortodoxe, rămânând însă la latitudinea fiecărei biserici ortodoxe autocefale să aleagă momentul oportun pentru această trecere.
Tot atunci s-a hotărât ca data Paştelui pentru ortodoxie să se calculeze în continuare după calendarul iulian, până când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul gregorian, evitându-se astfel diferenţele liturgice din sânul Ortodoxiei.
Însă, Biserica Ortodoxă Rusa şi Biserica Ortodoxă Sarba nu au adoptat calendarul gregorian. În prezent Biserica Ortodoxă Romana sărbătoreşte Crăciunul după calendarul gregorian şi Pastele după cel iulian.
Biserica Ortodoxă Finlandeză şi cea Estoniana sunt singurele biserici ortodoxe care sărbătoresc Pastele după calendarul gregorian.
Când va pica Paştele în 2019
9 aprilie 2018
- citeşte totul despre:
- crestini,
- ortodocsi,
- paste,
- sarbatoare,
- inviere




Din aceeaşi categorie:
Nu mai poţi avea permis de conducere în România, este oficial: ce te lasă fără carnetul de şoferi pentru totdeauna
(20 decembrie 2022)
118 vizualizări
Caz revoltător la Lugoj: Taxă de 1.200 de lei pentru un pacient decedat de COVID, pus în sac. Morga mobilă, lângă o grămadă de gunoi
(26 noiembrie 2020)
137 vizualizări
Un mort de coronavirus în Italia. 19 cazuri raportate într-o zi
(22 februarie 2020)
132 vizualizări
Cutremur cu magnitudinea 4,2 în apropierea judetului Prahova
(28 februarie 2021)
1038 vizualizări
Vin ninsorile, alertă la comandamentul de iarnă
(22 noiembrie 2013)
526 vizualizări
Cererea pentru participarea la ora de religie trebuie depusă până pe 6 martie
(17 februarie 2015)
134 vizualizări
Sorin Cîmpeanu anunţă organizarea de concursuri pentru ocuparea funcţiilor de directori pentru şcoli
(5 martie 2021)
46 vizualizări
17 decembrie 1989, Ziua masacrului de la Timişoara: „Să fi tras în ei, să fi căzut, pe urmă luaţi şi băgaţi în beci. Unul să nu iasă!”
(17 decembrie 2024)
99 vizualizări
INML, raport final: Fragmentele osoase găsite la liziera pădurii din Caracal aparţin unei fete de 15 – 19 ani
(19 septembrie 2019)
356 vizualizări
Când şi cum se vor desfăşura Evaluarea Naţională şi Bacalaureatul. Anisie: Cel mai probabil, elevii vor purta măşti
(4 mai 2020)
227 vizualizări
Avertizare meteo: Coduri galbene de ninsori, vânt şi polei în mai multe judeţe din ţară
(31 ianuarie 2021)
107 vizualizări
Anul şcolar 2020-2021. Schimbări majore la examenele din vară
(27 februarie 2021)
305 vizualizări
Recompensa oferită de primarul din Baia Mare pentru prinderea ucigaşului fetiţei de 5 ani! Criminalul este în continuare liber!
(6 mai 2018)
1019 vizualizări
16 cadre medicale testate pozitiv cu coronavirus la spitalul Bagdasar Arseni
(2 iunie 2020)
96 vizualizări
3.240 cazuri noi de persoane infectate cu Covid-19, in Romania!
(9 noiembrie 2020)
177 vizualizări
Rafila spune că vârful valului 5 va fi atins pe 10 februarie
(21 ianuarie 2022)
14 vizualizări
Roaming mai ieftin şi pentru români
(28 iunie 2013)
82 vizualizări
.jpg?width=60&height=60&cropratio=1:1&image=/images/stories/fructe(1).jpg)
Fructele cu cele mai puține calorii. Drept urmare, consumul lor poate reduce

Să începem direct: dacă ai deschis articolul ăsta, probabil vrei să afli cum
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!



„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
2 aprilie 2024

EURO = 4.9705 RON


USD = 4.6276 RON


GBP = 5.8148 RON

Top articole