Zeci de percheziţii au loc, miercuri, în România şi Italia într-un dosar care vizează infracţiuni informatice cu prejudiciu estimat la un milion de euro. Gruparea infracţională, din care fac parte peste 150 de persoane, era specializată în lansarea de atacuri phishing împotriva unor bănci comerciale. În urma activităţii infracţionale, au fost compromise conturile a aproximativ 200 de victime, cetăţeni ai Uniunii Europene,
Poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti, cu sprijinul Poliţiei Italiene, sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T., efectuează 15 percheziţii domiliciare în Bucureşti şi în 12 judete din România, pentru destructurarea unei grupări infracţionale organizate, formată din cetăţeni români şi italieni.
De asemenea, concomitent, în Italia, sunt efectuate 20 percheziţii la adresele membrilor grupării.
O echipă de poliţişti români participă la activităţile desfăşurate in Italia, iar o echipă de poliţişti italieni este implicată în operaţiunile realizate în România.
În total, acţionează 120 de poliţişti români, precum şi 15 echipaje de jandarmi de la Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.
În urma percheziţiilor, până în prezent, au fost ridicate mai multe computere, carduri bancare, documente de transfer bancar, dar şi peste 50 de grame de cocaină.
Vor fi puse în executare 38 de mandate de aducere emise pe numele membrilor reţelei.
”Din cercetări a reieşit că gruparea infracţională era specializată în comiterea unor infracţiuni informatice şi de spălare a banilor, respectiv lansarea de atacuri phishing împotriva unor bănci comerciale. În urma activităţii infracţionale, au fost compromise conturile a aproximativ 200 de victime, cetăţeni ai Uniunii Europene, valoarea totală a prejudiciului cauzat fiind de aproximativ 1.000.000 de euro”, anunţă Poliţia Română.
În fapt, în luna aprilie a anului 2016, poliţiştii de la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti au iniţiat Operaţiunea BRUNO, iar la scurt timp după declanşarea investigaţiilor, a fost demarat un schimb de informaţii cu autorităţile din Italia (Poliţia Poştală din Milano), prin intermediul EUROJUST.
Operaţiunea a atras suportul EUROPOL, care a facilitat o întâlnire operaţională a poliţiştilor români cu omologii lor italieni, în vederea demarării unei anchete simultane în Italia şi coordonării pe viitor a activităţilor speciale.
Având în vedere amploarea şi caracterul transfrontalier al activităţii infracţionale, au fost puse bazele unei echipe comune de anchetă (Joint Investigation Team), în scopul realizării investigaţiei concomitent în ambele state, sub coordonarea procurorilor din România şi din Italia.
Astfel, poliţiştii specializaţi în combaterea criminalităţii organizate din România şi Italia au lucrat împreună o perioadă de 2 ani, pentru a strânge probe şi a identifica toţi membrii reţelei infracţionale.
Aceasta avea o structură piramidală, întreaga activitate fiind condusă de 2 italieni şi 2 români, aflaţi în Bucureşti şi Milano. Aceştia ar fi coordonat mai multe celule, alcătuite din aproximativ 50 de membri, fiecare cu roluri bine determinate.
Totodată, în cadrul activităţii infracţionale, ar fi fost atrase şi recrutate alte aproximativ 100 de persoane (money mules), folosite în scopul pierderii urmei banilor obţinuţi ilegal şi a îngreunării tragerii la răspundere a membrilor grupării. Acestea ar fi realizat tranzacţii succesive prin conturi bancare şi servicii rapide de transfer monetar, pentru ca banii să ajungă în final în posesia liderilor grupării.
Reţeaua infracţională ar fi recrutat mai mulţi tineri, cetăţeni români, în vederea lansării unor atacuri phishing împotriva clienţilor a două bănci comerciale din Italia.
În fapt, aceştia ar fi obţinut, în mod neautorizat, datele de contact ale victimelor şi le trimiteau mesaje email, aparent din partea reprezentanţilor băncilor, prin care le solicitau datele confidenţiale, sub pretextul că le sunt necesare pentru remedierea unor probleme de securitate ale contului bancar.
Totodată, victimele ar fi fost îndrumate să acceseze un link din cuprinsul e-mailului, pentru remediere; acesta reprezenta o adresă de web, care conţinea o clonă a paginii de internet a băncii.
În urma accesării link-ului, victimele erau redirecţionate pe pagina web falsificată, în care introduceau datele de identificare ale cardului bancar precum şi datele de acces la contul de online banking. Aceste date erau colectate de membrii grupării, care ulterior controlau sumele de bani din conturi.
Ulterior, sumele de bani erau tranferate în conturile unor intermediari recrutaţi special pentru această activitate, în Italia (money mules – nivelul 1), apoi erau redirecţionate prin servicii de transfer monetar către intermediari din România (money mules – nivelul 2), care la rândul lor le predau recrutatorilor, iar aceştia, în final, liderilor grupării.
Zeci de percheziţii în România şi Italia, pentru destructurarea unei grupări specializate în fraude informatice
28 martie 2018
- citeşte totul despre:
- perchezitii,
- romania,
- dosar,
- infractiuni,
- informatica,
- italia

Din aceeaşi categorie:
Ai voie să claxonezi după fete? Ce răspunde Poliţia
(21 mai 2020)
194 vizualizări
Cine este bărbatul care a bătut-o pe Ioana până la comă. Tânăra a murit în Germania
(25 ianuarie 2019)
424 vizualizări
Peste 200 de persoane urmărite şi 49 de maşini au fost găsite în România şi în state Schengen
(2 iunie 2015)
32 vizualizări
Rezultate BAC 2019: Au fost afişate mediile şi notele elevilor la bacalaureat
(8 iulie 2019)
82 vizualizări
Poliţia Română: 39 de conducători auto care circulau cu viteză excesivă pe autostrăzi, depistaţi într-o săptămână
(20 martie 2018)
439 vizualizări
Veşti proaste pentru fumători: Ţigările electronice, interzise în spaţiile publice închise
(24 iunie 2020)
131 vizualizări
Mai multe asociaţii ale elevilor cer Guvernului să facă “achiziţii publice de tablete şi abonamente la internet”, pentru şcoala online, şi acuză că “autorităţile au compromis acest an şcolar prin tot ce (nu) au făcut”
(28 aprilie 2020)
99 vizualizări
Comisia de buget a decis majorarea impozitelor pe clădirile şi pe terenurile neîngrijite
(2 septembrie 2015)
53 vizualizări
Grupul de Comunicare Strategică: „Evitaţi mijloacele de transport în comun aglomerate”
(16 martie 2020)
45 vizualizări
Cardul de sănătate redevine obligatoriu. Consultaţiile la distanţă sunt menţinute până la finalul anului
(29 septembrie 2020)
122 vizualizări
Risc însemnat de avalanşe în majoritatea masivelor montane din România
(4 aprilie 2022)
28 vizualizări
Una dintre cele mai vechi fabrici din România îşi închide porţile după 70 de ani
(21 noiembrie 2019)
44 vizualizări
Cod Galben de ploi, ninsori la munte şi viscol în 27 de judeţe. Avertizarea este valabilă până la ora 23.
(3 februarie 2020)
33 vizualizări
Atenţie, şoferi! Codul rutier se modifică, din nou
(25 iulie 2013 - Cristina IANCU)
127 vizualizări
Alertă în România. Carantină totală într-o localitate, din cauza îmbolnăvirilor cu Covid-19
(22 iulie 2020)
355 vizualizări
Cod galben de ploi torenţiale, vijelii şi grindină. Ce zone din ţară vor fi afectate
(10 iunie 2020)
349 vizualizări
Aşa, da! Un primar a transformat cârciuma din sat în bibliotecă!
(7 octombrie 2014 - Ciprian RADU)
339 vizualizări
.jpg?width=60&height=60&cropratio=1:1&image=/images/stories/fructe(1).jpg)
Fructele cu cele mai puține calorii. Drept urmare, consumul lor poate reduce

Să începem direct: dacă ai deschis articolul ăsta, probabil vrei să afli cum
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!



„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
2 aprilie 2024

EURO = 4.9705 RON


USD = 4.6276 RON


GBP = 5.8148 RON

Top articole
-
Paştele, cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii. Ce semnificaţie are Învierea Domnului
Publicat la data de 20 aprilie 2025
-
Joia Mare - tradiţii şi obiceiuri
Publicat la data de 17 aprilie 2025
-
Ce semnificaţii are Vinerea Mare, ziua răstignirii Mântuitorului
Publicat la data de 18 aprilie 2025
-
Ce nu se ştie despe puterile lumânărilor din Joia Mare
Publicat la data de 17 aprilie 2025
-
Începe Săptămâna Mare, cu slujbe şi obiceiuri în fiecare zi
Publicat la data de 14 aprilie 2025
-
Ce nu ai voie să faci în Marţea Albă, în a treia zi de Paşte!
Publicat la data de 22 aprilie 2025
-
Creştinii celebrează Floriile, care deschid perioada sărbătorilor de Paşte. Peste 1,3 milioane de români îşi serbează onomastica
Publicat la data de 13 aprilie 2025
-
De ce nu este bine să mănânci urzici şi oţet în Săptămâna Mare. Semnificaţia nebănuită pe care o au aceste alimente
Publicat la data de 14 aprilie 2025
-
Superstiţii de Sfântul Gheorghe. Ce este interzis să faci azi, nu ai voie sub nicio formă
Publicat la data de 23 aprilie 2025
-
Marţea albă, a treia zi de Paşte. Ce trebuie să faci cu ouăle sparte rămase
Publicat la data de 22 aprilie 2025