România a intrat în colimatorul Comisiei Europeane (CE) pe probleme de calitate a aerului după ce a încălcat de mult termenele limită de rezolvare a problemei. “Există limite pentru o serie de poluanţi principali, precum dioxidul de azot (NO2) şi particulele în suspensie (PM10), care trebuiau atinse în 2010, respectiv 2005”, potrivit CE.
Conform specialiştilor, aceşti doi poluanţi- cheie pentru CE pot provoca boli pulmonare extreme de grave şi chiar şi cancer.
„Am solicitat această reuniune (cea de marţi, 30 ianuarie, în care România a primit un ultimatul de zece zile pentru rezolvarea problemei aerului, sub ameninţarea sesizării Curţii de Justiţie a UE CJUE- n.r.) privind calitatea aerului din trei motive: pentru a asigura protecţia cetăţenilor; pentru a clarifica faptul că lipsa unei îmbunătăţiri a calităţii aerului are consecinţe juridice şi pentru a le reaminti statelor membre că facem acest pas la sfârşitul unei lungi - unii ar spune chiar prea lungi - perioade în care am oferit sprijin, consiliere şi am formulat avertizări. Noi, Comisia, avem în primul rând o responsabilitate faţă de milioanele de europeni - tineri şi bătrâni, bolnavi şi sănătoşi - care sunt afectaţi de proasta calitate a aerului. Părinţii unui copil care suferă de bronşită sau fiica unei persoane cu o boală pulmonară doresc să simtă cât mai rapid o îmbunătăţire a calităţii aerului. Pentru ei sunt inutile nişte planuri de acţiune pe termen de 10-12 ani”, a arătat comisarul european Karmenu Vella, înainte de reuniunea de marţi în urma căreia am primit cartonaşul galben.
„România riscă să intre în procedura de infringement. În zece zile nu se poate face nimic”, este de părere Cristian Unteanu, corespondentul “Adevărul” la Bruxelles.
Ministrul Mediului a declarat recent că de vină sunt edilii oraşelor. „Potrivit legii, responsabilitatea calităţii aerului le revine, direct, primarilor, Ministerului Mediului revenindu-i doar cele ce privesc reglementarea şi monitorizarea acesteia", spunea ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu. Cristian Unteanu crede însă că nu edilii sunt cei care vor fi traşi la răspundere. „Primăriile sunt numai actorii locali. Ministerul Mediului a purtat toată corespondenţa de atâţia ani cu reprezentanţii CE. Şi Ministerul Mediului este răspunzător pentru implementarea Directivei în domeniu”, a precizat Unteanu.
Conform ultimului raport publicat de Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM), cel cu privire la starea mediului din România în anul 2016, concentraţiile de particule în suspensie cu diametrul mai mic de 10 microni, PM10, din aerul înconjurător sunt la un nivel mare în Bucureşti mai ales la staţiile B-6 Bucureşti şi B-7 Bucureşti.
Cele două staţii sunt situate în apropiere de Baloteşti şi Măgurele. Şi municipiul Iaşi stă rău. Cele mai afectate cartiere de poluare cu PM 10 sunt Păcurari, Alexandru cel Bun, Centru, Socola – Nicolina, Frumoasa şi Studenţesc (Tudor Vladimirescu), în aceste zone fiind şi cei mai mulţi locuitori ai oraşului. În plus, conform graficelor ANPM, nivelul de poluare este, destul de mare în Vâlcea şi Timiş.
Particulele în suspensie din atmosferă, sunt poluanţi proveniţi din cauze naturale (ca de exemplu antrenarea particulelor de la suprafaţa solului de către vânt, erupţii vulcanice etc) sau din surse precum: arderile din sectorul energetic, procesele de producţie (industria metalurgică, industria chimică etc.), şantierele de construcţii, transportul rutier, halele şi depozitele de deşeuri industriale şi municipale, sisteme de încălzire individuale, îndeosebi cele care utilizează combustibili solizi etc. Acestea supensii pot conţine particule de carbon (funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan etc.), oxizi de fier, sulfaţi, dar şi alte noxe toxice, unele dintre acestea având efecte cancerigene.
Din datele înregistrate de Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului, cel puţin în 2016, în România, concentraţiile de dioxidul de azot (NO2) - un alt poluant pentru care suntem puşi la colţ de CE – au valori mari la staţiile Constanţa 1 (Bulevardul Tomis) şi Prahova 5 (strada Industriei, Ploieşti). Trebuie precizat că oxizii de azot provin în principal din arderea combustibililor solizi, lichizi şi gazoşi în diferite instalaţii industriale, rezidenţiale, comerciale, instituţionale cât şi din transportul rutier.
Unde în România şi ce substanţe poluante a generat decizia UE de a deschide procedura de infringement
1 februarie 2018
- citeşte totul despre:
- romania,
- comisia europeana,
- aer,
- termen,
- infringement,
- particule,
- boala





Din aceeaşi categorie:
Epidemia de rujeolă în România - 3.446 de cazuri înregistrate în 37 de judeţe, cu 17 persoane decedate
(16 martie 2017)
364 vizualizări
Răniţii din Colectiv vor beneficia de 12.000 de euro pentru tratamente medicale, după concertele caritabile dedicate lor
(7 noiembrie 2016)
43 vizualizări
ALERTĂ în Suceava: doi lei au scăpat de la Zoo/ A fost emis mesaj Ro-Alert
(9 iunie 2022)
55 vizualizări
165 de noi cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19, in Romania
(27 mai 2020)
77 vizualizări
O timişoreancă, aleasă viceprimar al Berlinului
(5 ianuarie 2017)
443 vizualizări
Comisia Europeană “analizează” rapoartele ONG-urilor referitoare la uciderea ursului Arthur. Comisarul pentru Mediu aşteaptă de la autorităţile române “o investigaţie foarte detaliată a incidentului”.
(11 mai 2021)
30 vizualizări
Premierul Florin Cîţu a anunţat că va propune în şedinţa de azi a CNSU mai multe măsuri pentru vacanţa de Paşte
(8 aprilie 2021)
85 vizualizări
Un tânăr de 21 de ani a murit după ce s-a aruncat de pe bloc
(27 iunie 2019)
446 vizualizări
Parlamentul a votat dublarea alocaţiilor. Deputaţii au respins amânarea până la 1 august
(3 iunie 2020)
349 vizualizări
O nouă declaraţie pe proprie răspundere introdusă în România, din cauza COVID-19. Poate fi completată online
(4 iulie 2020)
624 vizualizări
Festivalul Sinaia Forever şi parada candidaţilor la preşedinţie
(28 septembrie 2014 - Răzvan BUNEA)
897 vizualizări
Şefa DNA, spionată şi hărţuită de foşti agenţi Mossad!
(6 aprilie 2016)
73 vizualizări
1.470 de cazuri noi de persoane infectate cu COVID-19, in Romania!
(29 septembrie 2020)
81 vizualizări
Dacia opreşte din nou producţia din cauza lipsei de semiconductori
(1 iulie 2022)
41 vizualizări
Funcţionarii publici ameninţă cu boicotarea alegerilor
(28 martie 2016)
61 vizualizări
O nouă zi liberă va fi acordată românilor, după modelul instituţiilor UE
(9 decembrie 2017)
533 vizualizări
Premieră în România: Implant de inimă artificială la Târgu Mureş
(15 ianuarie 2015)
482 vizualizări
.jpg?width=60&height=60&cropratio=1:1&image=/images/stories/fructe(1).jpg)
Fructele cu cele mai puține calorii. Drept urmare, consumul lor poate reduce

Să începem direct: dacă ai deschis articolul ăsta, probabil vrei să afli cum
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!



„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
2 aprilie 2024

EURO = 4.9705 RON


USD = 4.6276 RON


GBP = 5.8148 RON

Top articole