Medicii de la Institutul Clinic de Boli Infecţioase „Matei Balş”din Capitală se confruntă zilnic cu 50 de pacienţi care au fost muşcaţi de căpuşe, numărul lor crescând în ultima lună. Alexandru Vladimirescu, cercetăror la Institutul Cantacuzino atrage atenţia că primăvara este sezonul în care căpuşele au activitate maximă şi că de aceea trebuie luate măsuri urgent pentru distrugerea lor, pentru că pot transmite boli grave.
Potrivit unor statistici ale Institutului „Matei Balş” obţinute de News.ro, de aproape o lună, la camera de gardă a spitalului s-au prezentat zilnic oameni muşcaţi de căpuşe. În ultima săptămână sunt cam 50 de cazuri pe zi. Din fericire, până acum nu a fost înregistrat niciun caz de Boală Lyme”, arată statisticile.
La rândul lui, cercetător ştiinţific gradul l, Alexandru Vladimirescu de la Institutul Cantacuzino, Laboratorul de entolologie medicală, a declarat pentru News.ro că „a venit anotimpul căpuşelor".
„A venit anotimpul căpuşelor. De fapt, în ceea ce priveşte comportamentul căpuşelor sunt două maxime de activitate: una este acum, primăvara, care este şi cea mai intensă şi care începe în martie şi se termină în iunie, a doua, toamna, în septembrie-noiembrie, dar care este mai redusă ca intensitate”, a explicat Vladimirescu.
În România, cea mai răspândită specie de căpuşă este Ixodes ricinus, la fel ca şi în multe ţări din întreaga lume, specia care poate transmite Borrelioza Lyme.
„Căpuşele sunt hectoparaziţi, adică paraziţi de suprafaţă atât la om-accidental, cât şi la animale-preferenţial, ce au nevoie de gazde, sunt hematofage, se hrănesc cu sânge. Sângele este utilizat de căpuşe pentru a năpârli şi a ajunge la maturitate şi, desigur a produce ouă care refac ciclul vital. Despre căpuşe se se pot spune foarte multe lucruri, important este că ele sunt artropode, adică vectoare, nu sunt insecte, sunt rude cu acarienii. Sunt artropode vectoare, ele prin ciclul lor de viaţă implică gazde şi pot transmite, în procesul de hrănire, diverse boli, respectiv,agenţi patogeni, care dezvoltă boli în aceste gazde. De pildă, cea mai cunoscută şi cea mai răspândită la noi, în liziera pădurilor , dar şi pe pajişti, dar şi în Europa şi în lume, este căpuşa Ixodes ricinus, care este o căpuşă de mici dimensiuni şi care poate transmite Borrelioza Lyme, care este o boală insidioasă, gravă, care dacă nu este tratată la timp poate să ajungă la deces”, a mai spus cercetătorul de la Institutul Cantacuzino.
Agentul etiologic al bolii este o bacterie, o spirochetă, Borrelia. Sunt mai multe specii de Borrelia în ţara noastră.
"Sunt trei specii circulante, atâta am identificat noi, până acum, prin teste moleculare. Nu toate căpuşele din specia Ixodes ricinus pot să transmită această Borrelia, adică Borrelioza Lyme. Testele pe care le-am făcut la nivel molecular arată că una din patru căpuşe poate să prezinte acest agent patogen şi că agentul patogen produce boala în general la om, având manifestări evidente uneori, alteori puţin evidente. De cele mai multe ori apare o zonă inflamată, zona unde căpuşa s-a hrănit, ulterior pata aceea numită şi eritem migrator se poate locaiza peste câteva săptămâni sau câteva luni în altă regiune şi atunci este destul de uşor să ne dăm seama că ceva s-a întâmplat. Probabil am fost undeva, am luat o căpuşă care s-a hrănit şi probabil ne-a transmis această bacterie”, a explicat Alexandru Vladimirescu. Potrivit acestuia, există scheme de tratament medicamentos bazate pe antibiotice care în general au efect.
“Boala, luată din pripă, se poate trata fără a exista sechele. Dacă boala nu este tratată, pot apărea sechele, iar tratamentele cu antibiotic nu mai sunt aşa eficiente, boala se poate croniciza şi poate produce paralizii şi chiar moartea”, a mai spus Vladimirescu.
Oamenii, dar şi autorităţile, trebuie să ia urgent măsuri pentru a evita creşterea numărului de căpuşe care ar putea afecta populaţia.
Măsurile de protecţie personale sunt cele mai importante. Cei care merg în parcuri, păduri, câmpuri cu verdeaţă multă trebuie să poarte pantalni lungi şi şosete de culoare deschisă. De asemenea, pot fi folosite nişte substanţe de protecţie (o subtanţă activă care dă rezultate este dietil toloamida sau aşa numitul DEET) pentru câteva ore.
Dar cel mai important este să fie verificate hainele şi pielea.
“Oamenii trebuie să fie atenţi când vin din drumeţie, dacă au un punct roşu care nu era normal să fie acolo. Poater fi o căpuşă care s-a înfipt în tegument şi care a început să se hrănească. După câteva ore, căpuşa se desprinde, reia ciclul vital. La animale, oamenii scot singuri căpuşele. Nu există risc decât dacă ai răni. Apoi, grădina trebuie orecum întreţinută. Căpuşele sunt mari iubitoare de umezeală şi atunci toate zonele umbrite din grădini pot adăposti căpuşe, de aceea iarba trebuie bine tunsă. De asemenea, tufişurile îngrădite cu pietre expuse la soare ar fi eficiente. Stropirea ierbii cu insecticide nu este benefică pentru că sunt distruse şi insectele bune”, a explicat cercetătorul de la Cantacuzino.
Dar mai sunt căpuşe care pot transmite şi viruşi şi paraziţi.
“Cele mai periculoase căpuşe pot transmite şi virusuri şi paraziţi. În 1999 an avut o epidemie de encefalită de căpuşă, produsă de un virus care este virusul encefalitei de căpuşă, care este tot o rudă a lui West Nile şi care s-a produs nu din cauza unor muşcături sau înţepături de căpuşe, ci din cauza laptelui nefiert. Deci şi laptele nefiert provenind de la animale care au fost infectate cu virusul encefalitei de căpuşă poate să transmită la om virusul şi să creeze viremie şi toate condiţiile bolii”, a adăugat specialistul.
Boala Lyme a fost inclusă în sistemul national de supraveghere în anul 2015.
Potrivit datelor raportate de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibie, în anul 2015, Boala Lyme a intrat în sistemul naţional de supraveghere şi au fost clasificate final 773 cazuri suspecte de boală Lyme, cu 2% mai multe faţă de anul precedent (758). Dintre acestea, 330 au fost confirmate (43%), 27 au fost clasificate ca probabile (4%), 386 (50%) infirmate şi 30 (3%) posibile.
Un alt risc de transmitere a unor boli grave, în acest sezon, îl reprezintă ţânţarii.
“Ţânţarii, foarte frecvent întâlniţi primăvara, sunt din genul Aedes. Este frecvent la pădure şi este destul de agresiv. Nu avem încă Aedes albopictus sau ţânţarul tigru care apare mai mult vara, când este cald. Este iubitor de căldură. De obicei, apare intens în lunile iulie şi august. Este generator de disconfort şi poate transmite şi virusul care provoacă chikungunya (febră puternică şi dureri articulare) şi Zika. Deocamdată, Zica a fost numai de import”, a adăugat Vladimirescu
Din 2012, Institutul Cantacuzino supraveghează ţânţarul tigru din România.
Institutul "Matei Balş": 50 de persoane muşcate de căpuşe ajung zilnic la camera de gardă
3 mai 2017
- citeşte totul despre:
- capuse,
- matei bals,
- bucuresti,
- pacienti,
- distrugere




Din aceeaşi categorie:
Primarul din Sîngeorz-Băi, cercetat penal pentru că ar fi refuzat să sufle în etilotest
(28 noiembrie 2016)
312 vizualizări
Temperaturile cresc dramatic în România. Două zile de caniculă.
(1 iulie 2019)
81 vizualizări
Raport Transparency International: România a rămas în top trei cele mai corupte ţări ale Uniunii Europene în 2020, alături de Ungaria şi Bulgaria.
(28 ianuarie 2021)
73 vizualizări
Sindicatul Europol caută „un poliţist responsabil” care să îl sancţioneze pe preşedintele României
(17 noiembrie 2021)
24 vizualizări
Programul funeraliilor Regelui Mihai I al României
(7 decembrie 2017)
1008 vizualizări
Carmen Dan: Am transmis propunerea de schimbare din funcţie a şefului Poliţiei Române Bogdan Despescu.
(9 ianuarie 2018)
1000 vizualizări
Proiect privind "reîntregirea familiei de români" cu ocazia Centenarului: Bilet dus-întors gratuit pe CFR şi TAROM pentru a fi alături de rude de Ziua Naţională
(27 mai 2017)
386 vizualizări
Alternative la autostrada Comarnic-Braşov
(31 ianuarie 2015)
354 vizualizări
Premiile pentru locul I la olimpiadele naţionale cresc. Cu 35 de lei!
(12 februarie 2016)
349 vizualizări
Marcel Vela: Puteţi să părăsiţi localitatea după 15 mai. Nu va mai fi nevoie de declaraţii
(7 mai 2020)
474 vizualizări
Atenţie, şoferi! Codul rutier se modifică, din nou
(25 iulie 2013 - Cristina IANCU)
127 vizualizări
Veniturile artiştilor cresc de miercuri cu 50%. Salariile angajaţilor din administraţia locală sunt majorate cu 20%
(1 februarie 2017)
809 vizualizări
Baumax vinde şi pleacă din România
(8 iulie 2014)
499 vizualizări
Înălţarea Domnului:tradiţii şi obiceiuri
(29 mai 2014)
755 vizualizări
Cum va fi vremea în următoarele două săptămâni. Anunţul ANM
(16 ianuarie 2019)
288 vizualizări
Sfinţii Constantin şi Elena, tradiţii şi superstiţii
(21 mai 2022)
539 vizualizări
Nu mai putem păcăli radarele pe DN1! Noile camere ţin seama de timpul în care parcurgi distanţa dintre ele
(9 ianuarie 2016)
3298 vizualizări

Oamenii de stiinta germani au descoperit cea mai veche branza din lume. E

Jocurile de noroc arată la fel în întreaga lume, însă dacă te uiți pe hartă, ai
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!



„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
2 aprilie 2024

EURO = 4.9705 RON


USD = 4.6276 RON


GBP = 5.8148 RON

Top articole
-
Cele mai periculoase flori de apartament
Publicat la data de 14 iulie 2025
-
Cum a fost înfrântă temuta flotă a lui Goering de o
Publicat la data de 14 iulie 2025
-
Pasiune şi moarte: Lili Brik şi Maiakovski
Publicat la data de 15 iulie 2025
-
De unde vin fructele? File din istoria păcănelelor
Publicat la data de 11 iulie 2025