Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor este ultima şi, totodată, cea mai aspră săptămână a Postului Sfintelor Paşti. Ea începe în Duminica Floriilor, anul acesta la 9 aprilie, şi se încheie în Sâmbăta Mare, respectiv la 15 aprilie.

Sâmbăta Mare este ultima zi în care se mai fac pregătiri pentru Paşte. De obicei, în această zi se sacrifică mielul, care este simbolul lui Iisus în tradiţia creştină. Atunci când Iisus a murit pe cruce pentru mântuirea lumii ca un miel nevinovat, a fost numit „Mielul lui Dumnezeu”, simbolizând sacrificiul său desăvârşit. De obicei, de pe masa creştinilor, în ziua de Paşte nu lipsesc preparatele din miel, precum: drobul, borşul de miel, stufatul sau friptura, relatează Agerpres.

În Sâmbăta Mare, gospodinele pregătesc mâncarea pentru masa de Paşte şi fac ultimele retuşuri prin casă.

Principala grijă a oamenilor înainte de sărbătoarea Sfintelor Paşti nu este însă mâncarea, ci primenirea hainelor, notează site-ul www.romanianmonasteries.org.

Încă de la începutul Postului, gospodinele croiesc cămăşi noi, atât pentru ele cât şi pentru restul familiei, pentru a le purta în ziua de Paşti.

Seara, gospodinele pregătesc coşul pe care urmează să-l ducă la biserică, la slujba de Înviere. În el pun, de regulă, o lumânare, ouă roşii, pască şi cozonac. În unele zone se mai pun şi o bucată de slănină, şuncă, zahăr, făină, sare, usturoi, busuioc, cârnaţi şi o coptură în formă de miel.

Peste toate acestea se aşterne cel mai frumos ştergar din casă. Înainte de miezul nopţii, se porneşte către biserică, unde credincioşii primesc lumină, semn al Învierii Domnului. După slujbă, oamenii merg la cimitir şi aprind şi acolo lumânări, pentru a vesti şi celor de dincolo Învierea Mântuitorului.