Alte trei persoane şi-au pierdut viaţa din cauza gripei, în ultima săptămână, astfel că numărul victimelor din acest sezon a ajuns la 12, o cifră alarmantă având în vedere că  în aceeaşi perioadă a sezonului trecut nu fusese înregistrat niciun deces. Până în prezent,   sunt 352 de cazuri de gripă confirmate cu laboratorul, majoritatea îmbolnăvirilor fiind provocate de virusul AH3N2, care se dovedeşte mai virulent decât cel care a provocat cele mai multe decese în sezonul trecut, şi anume virusul AH1N1, cel care se face vinovat de pandemia din 2009. Medicii avertizează că gripa este o boală gravă şi nu trebuie privită ca pe o simplă răceală, deoarece poate fi letală chiar şi pentru cei care nu suferă de alte afecţiuni.

Ultimul raport al Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică arată că încă trei persoane au murit din cauza gripei în perioada 16-22 ianuarie. Astfel că numărul total de decese la cazuri confirmate cu virus gripal este 12 (8 femei şi 4 bărbaţi), din care 11 cu tipul AH3N2 şi unul cu tipul A nesubtipat. INSP precizează că niciuna dintre persoanele decedate nu fusese vaccinată, iar 11 dintre cei care şi-au pierdut viaţa sufereau şi de alte boli.

La nivel naţional, numărul total de cazuri de infecţii respiratorii acute (gripă clinică, IACRS şi pneumonii) a fost de 82.446, cu 4,4% mai mare comparativ cu cel înregistrat în aceeaşi săptămână a sezonului precedent (78.945). De asemenea, au fost confirmate în laborator 352 cazuri de gripă, din care 295 cazuri tip AH3N2, 52 de cazuri tip A nesubtipate şi cinci cazuri tip B.

Specialiştii în sănătate publică spun că, pe lângă numărul de cazuri semnificativ mai mare, în acest sezon se confruntă cu o tulpină de virus gripal mult mai virulentă (AH3N2), care ar putea provoca forme mai severe de boală.

Prin urmare, le recomandă celor care contactează virusul, ca din momentul confirmării gripei, să rămână acasă. Pe de o parte, pentru că se vor vindeca mai repede, iar pe de altă parte pentru a nu  transmite boala colegilor de serviciu şi  altor persoane cu care vin în contact, inclusiv în mijloacele de transport în comun.

Pe cine afectează gripa

Epidemilogii CNSCBT atenţionează că gripa este o boală gravă, care afectează anual între 5% şi 15% din populaţie, iar pentru unii, în special pentru persoanele din grupele la risc, poate duce la complicaţii. Aceste grupe includ femeile însărcinate, persoanele în vârstă şi cele cu afecţiuni medicale cronice, cum ar fi: astmul bronşic şi alte boli respiratorii, diabetul zaharat şi alte boli endocrine, boli de inimă, boli de rinichi, boli de ficat, boli metabolice, boli neurologice, obezitate şi, în general, toţi cei sistemul imunitar slăbit.

Şi medicii de la Institulul Cantacuzino avertizează că “gripa este o boală extrem de contagioasă, care se transmite cel mai adesea, de la un om bolnav la un om sănătos prin tuse, strănut, vorbit sau prin utilizarea în comun a unor obiecte contaminate recent” şi, în funcţie de agresivitatea virusului şi starea de sănătate a persoanei infectate, boala poate fi resimţită ca pe un simplu guturai, sau poate fi foarte gravă, cu moarte rapidă.

Vaccinarea, cea mai bună prevenţie

După forma şi gravitatea manifestării, “gripa poate fi: uşoară (inaparentă); medie, obişnuită; gripă severă, cu complicaţii ale mai multor aparate şi sisteme din organism sau gripa malignă, cu deces rapid”, explică medicii de la Institutul Cantacuzino, pe site-ul instituţiei. 

Specialiştii spun că cea mai sigură măsură de prevenire a îmbolnăvirii este vaccinarea.

Aproximativ 90-95% dintre persoanele vaccinate vor fi protejate de infecţia gripală, în sensul că nu vor mai face deloc sau vor face forme uşoare de boală, iar 5-10% vor rămâne vulnerabile, explică medicii.

Cum poate fi limitată răspândirea

Printre măsuri preventive pentru limitarea răspândirii gripei şi altor viroze respiratorii, specialiştii recomandă, în primul rând, spălatul regulat pe mâini cu apă şi săpun. De asemenea, gura şi nasul trebuie să fie acoperite în timpul strănutului, iar şerveţelul folosit să fie aruncat. “Virusul gripei şi alte virusuri respiratorii pot supravieţui temporar în afara corpului, astfel încât vă puteţi infecta atingând batiste şi şerveţele utilizate. Dacă nu aveţi un şerveţel disponibil, atunci când strănutaţi acoperindu-vă în totalitate nasul şi gura cu braţul”, spun specialiştii CNSCBT.

Complicaţiile gripei pot include: pneumonie, infecţii ale urechii, infecţii ale sinusurilor, deshidratare şi agravarea afecţiunilor medicale cronice existente, precum insuficienţa cardiacă congestivă, astm sau diabet. La vârstnici, gripa poate agrava – iar, uneori, poate provoca -  anumite afecţiuni cardiace, care ar putea duce la atacuri de cord şi accidente vasculare cerebrale.

Sezonul de gripă durează, în general, din octombrie până în mai, şi ideal este ca imunizarea să fie făcută la jumătatea toamnei