Asociaţia Organizatoriilor de Jocuri de Noroc (Rombet) a dezaprobat ferm, vineri, şi s-a delimitat de acţiunile companiilor din domeniu suspectate de spălare de bani şi de evaziune fiscală prin neînregistrarea în contabilitate a veniturilor obţinute din exploatarea de aparate de jocuri de noroc, după ce poliţiştii au efectuat miercuri sute de percheziţii.
Opt persoane au fost reţinute în urma celor peste 300 de percheziţii desfăşurate în săli de jocuri de noroc din Bucureşti şi 29 de judeţe, la persoane suspectate de spălare de bani şi evaziune fiscală.
“Transmitem întregii industrii de jocuri de noroc din România un semnal de alarmă cu privire la legalitatea şi transparenţa activităţilor din acest domeniu. În repetate rânduri, am încurajat operatorii să colaboreze cu autorităţile, să înţeleagă şi să respecte legea şi spiritul ei, să protejeze consumatorii, pentru că numai aşa îşi respectă propria afacere şi construiesc o imagine credibilă pentru această industrie”, a comentat preşedintele Rombet, Dan Ghiţă.
Rombet aminteşte că sectorul jocurilor de noroc este o activitate foarte bine reglementată din 2013 încoace, fiind supusă uneia dintre cele mai dure legislaţii.
Activitatea companiilor din domeniu este monitorizată de Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN), Poliţie şi autorităţile fiscale.
"Ne-am bucura, în acest context, să ştim că atât operatorii, cât şi autorităţile înţeleg să colaboreze în acest efort comun de construcţie a unei industrii solide, contribuind an de an cu sume semnificative la bugetul statului”, a amai spus Ghiţă.
în urma percheziţiilor de miercuri, poliţiştii au confiscat, între altele, aproape 500.000 de lei, peste 100.000 de euro, lingouri din aur, dar şi 77 de aparate de joc neautorizate.
Joi, Poliţia Română a anunţat că opt persoane au fost reţinute, iar faţă de alte 14 a fost dispusă măsura controlului judiciar, în urma administrării probatoriului în dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani.
”În urma percheziţiilor, au fost ridicaţi 492.136 de lei, 101.695 de euro, 500 de USD, 2.180 de dolari canadieni, 120 de lire sterline, 596.000 de forinţi şi 320 de kuna croaţi”, se mai arată în comunicat.
Totodată, anchetatorii au confiscat un lingou din aur de un kilogram de aur, un alt lingou tot din aur de 50 de grame, 75 de monede din aur, 21 de monede din argint şi cinci insigne din aur.
Poliţiştii au indisponibilizat şi 77 de aparate de joc neautorizate.
În timpul percheziţiilor au fost descoperite 15 spaţii ”în care se exploatau jocuri de noroc fără licenţă”.
Miercuri, poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice şi ai Direcţiei Operaţiuni Speciale, din Inspectoratului General al Poliţiei Române, sub supravegherea procurorului de caz de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au făcut 313 percheziţii, la sediile a 16 societăţi comerciale, la punctele de lucru ale acestora, precum şi la domiciliile sau la reşedinţele persoanelor implicate în săvârşirea infracţiunilor, dintre care: cinci în Bucureşti, şapte în Argeş, patru în Bacău, opt în Bihor, cinci în Bistriţa-Năsăud, 12 în Braşov, una în Caraş-Severin, trei în Călăraşi, 47 în Cluj, trei în Constanţa, 16 în Covasna, una în Dâmboviţa, 14 în Galaţi, una în Gorj, 16 în Harghita, 27 în Hunedoara, cinci în Iaşi, două în Ilfov, una în Maramureş, una în Mehedinţi, 82 în Mureş, patru în Olt, şase în Prahova, şapte în Satu Mare, 15 în Sălaj, nouă în Sibiu, una în Teleorman, două în Timiş, două în Vaslui şi şase în Vâlcea.
De asemenea, au fost făcute controale la 142 de puncte de lucru ale unei societăţi care are ca obiect de activitate jocurile de noroc.
Potrivit anchetatorilor, în 2013 a fost creat un mecanism infracţional în scopul fraudării bugetului de stat prin neînregistrarea în evidenţele contabile a tuturor veniturilor obţinute din exploatarea de aparate de jocuri electronice de noroc în săli deschise în Bucureşti şi cele 29 de judeţe în care au loc percheziţii.
Veniturile obţinute din exploatarea aparatelor de jocuri electronice de noroc erau diminuate prin intervenţii directe asupra mecanismelor sau sistemelor de contorizare ale acestora.
Sumele neînregistrate în evidenţele contabile erau reintroduse ulterior în circuitul economic ca “împrumut asociat” pentru extinderea activităţilor în domeniul jocurilor de noroc.