Preşedintele României va avea cel mai mare salariu brut din sistemul bugetar, de 15.000 lei, preşedintele Senatului şi cel al Camerei Deputaţilor vor fi plătiţi cu 13.706 lei, ca şi prim-ministrul. Senatorii şi deputaţii vor fi plătiţi cu 10.150 lei, ca şi secretarii de stat, în timp ce miniştrii vor fi plătiţi mai mult, cu 12.124 lei, ca şi consilierii prezidenţiali, scrie profit.ro, care publică în exclusivitate proiectul de ordonanţă de urgenţă privind noua grilă de salarizare a bugetarilor.
Salariul unui primar va porni de la 3.207 lei (localităţi cu până la 1.500 de locuitori) şi va ajunge la 6.059 lei (peste 400.000 locuitori, inclusiv sectoarele Bucureştiului), notează Digi 24
Salariile profesorilor
Un profesor universitar cu gradaţie maximă şi vechime peste 25 ani va câştiga un salariu de bază de 5.339 lei, un profesor cu gradul didactic I va ajunge la un salariu de bază de 3.470 lei, iar un institutor cu gradul I va putea avea un salariu de bază de până la 2.797 lei, conform proiectului de Ordonanţă de urgenţă privind salarizarea personalului din sistemul bugetar obţinut de Profit.ro.
Salariile medicilor
Un medic primar va porni de la un salariu de bază de 3.459 şi va ajunge până la 4.307 lei, iar un medic primar la urgenţe va ajunge la 4.819 lei, în timp ce unul de medicină legală va putea câştiga aproape 8.000 lei, potrivit proiectului de Ordonanţă de urgenţă privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice obţinut de Profit.ro.
Salariile judecătorilor
Un judecător sau procuror, cu peste 20 ani vechime şi gradaţie maximă, vor avea o indemnizaţie lunară de până la 8.665 lei, conform proiectului Ordonanţei de urgenţă privind salarizarea personalului din sistemul bugetar obtinut de Profit.ro. Un judecător sau procuror stagiar vor avea indemnizaţia lunară între 4.459-5.743 lei.
Indemnizaţia Patriarhului
Patriarhul Daniel, capul Bisericii Ortodoxe Române, va fi cel mai bine plătit lider religios din România, urmând să primească de la buget, conform noii salarizări propuse de Guven, o indemnizaţie lunară de 13.706 lei, egală cu a prim-ministrului şi a preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor.
Un arhiepiscop major sau mitropolit al Bisericii Ortodoxă Română sau al Bisericii Romano-Catolice va primi o indemnizaţie lunară de 12.124 lei, iar un arhiepiscop, şef de cult (mitropolit, episcop, muftiu, şef rabin, preşedinte uniune, preşedinte) va avea o indemnizaţie de 9.800 lei.
Guvernul Ponta alocase pentru patriarhul Daniel, în proiectul pregătit pentru salarizarea bugetarilor, un salariu brut de bază de 20.000 lei, ceea ce reprezenta un salariu net de bază de 14.727 lei.
Pensiile speciale îngheaţă
Va fi suspendă temporar actualizarea, în funcţie de majorarea salariilor, a pensiilor de serviciu ale funcţionarilor publici parlamentari, ale membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, ale judecătorilor şi procurorilor, ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, iar indemnizaţia pentru limită de vârstă pentru deputaţi şi senatori se va menţine la nivelul lunii iulie 2016.
Începând cu 1 august 2016, prevederile privind indemnizaţiile care se acordă la pensionare, trecerea în rezervă/retragere/deces se suspendă temporar.
Cele mai mici salarii
Cel mai mic salariu de bază pentru bugetari va fi de 1.250 lei, pentru funcţii cu studii medii şi generale.
Funcţionarii publici beneficiază de un spor pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat.
Persoanele încadrate în funcţii contractuale de debutant vor fi salarizate la acest nivel până la expirarea perioadei de cel puţin 6 luni, dar nu mai mare de 1 an şi vor fi promovate, pe bază de examen, în funcţia, gradul sau treapta profesională imediat superioară.
Munca de noapte
Personalul care, potrivit programului normal de lucru, îşi desfăşoară activitatea între orele 22,00 şi 6,00, beneficiază pentru orele lucrate în acest interval de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie/indemnizaţia de încadrare, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.
Munca suplimentară
Munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru, precum şi munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal şi în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia.
În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă, munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru va fi compensată în luna următoare cu un spor de 75% din salariul de bază/solda de funcţie de bază/salariul de funcţie de bază/indemnizaţia de încadrare/indemnizaţie, corespunzător orelor suplimentare efectuate.
În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut, munca suplimentară prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celealte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, va fi compensată în luna următoare cu un spor de 100% din salariul de bază/solda de funcţie de bază/salariul de funcţie de bază/indemnizaţia de încadrare/indemnizaţie, corespunzător orelor suplimentare efectuate.
Plata muncii se poate face numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de şeful ierarhic în scris, fără a se depăşi 360 de ore anual. În cazul prestării de ore suplimentare peste un număr de 180 de ore anual este necesar acordul sindicatelor reprezentative sau, după caz, al reprezentanţilor salariaţilor, potrivit legii.
