Judecătoarea Alina Ghica, fosta preşedintă a Consiliului Superior al Magistraturii, se afla în procedura de executare silită, după ce BRD – Groupe Societe Generale SA  s-a îndreptat împotriva ei pentru recuperarea unui credit restant de 80.000 euro.
Alina Ghica a contractat acest credit în anul 2007 împreună cu fostul ei soţ, avocatul Cătălin Ghica, pentru achiziţionarea unui imobil în Bucureşti. Iniţial creditul a fost de circa 200.000 de euro, contractat pe 300 de luni (25 de ani), din care soţii Ghica au returnat până în prezent circa 120.000 euro, restul rămas fiind de 80.000 euro. Soţii Ghica au divorţat  în 9 mai 2011, iar creditul de 80.000 euro a rămas în sarcina amândurora. Întrucât foştii soţi nu s-au înţeles cu privire la plata ratelor lunare, avocatul Cătălin Ghica a solicitat băncii să procedeze la vânzarea imobilului (deţinut în prezent de el), din preţul pe care banca îl va obţine în urma vânzării, să se stingă creditul, iar restul să fie returnat în părţi egale lui şi fostei soţii. Avocatul Ghica considera că fosta sa soţie nu a preţuit prea mult valoarea banilor, acuzând-o că aceasta îşi cheltuia banii pe “saloane de coafură şi pentru bunuri personale de îmbrăcăminte şi accesorii foarte scumpe”.

Nemulţumită de executarea silită, Alina Ghica s-a adresat Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti cu o cerere de contestare a executării, solicitând şi suspendarea executării silite. Deşi în declaraţia sa de avere judecătoarea figurează cu imobile ( trei terenuri şi două case ) precum şi cu un venit lunar de peste 15.000 lei, a formulat o cerere de reducere a cauţiunii de 10% din valoarea contestată, cât prevede legea, la numai 1%, fapt de neimaginat în condiţiile averii pe care o deţine. Cu toate acestea, ca prin minune, cererea i-a fost admisă chiar de preşedinta Judecătoriei Sector 1 Bucureşti, obligaţia sa de plată fiind diminuată de la suma de 35.690 lei la numai 3.569 lei.

Ciudată  este  solicitarea Alinei Ghica care, pe lângă faptul că în calitate de magistrat trebuia să evite să ajungă în postura de datornică, nu e deloc o persoană săracă, ea având, aşa cum am arătat mai sus, un venit lunar care depăşeşte 15.000 lei, la care se adăugă şi 500 de euro/lunar pensie de întreţinere pentru copil, plus o avere deloc de neglijat. În plus, apare ciudată cererea de acordare de ajutor social, în condiţiile în care OUG 51/2008, care stabileşte condiţiile acordării acestor facilităţi, stabileşte că formele de ajutor public social sunt onorariile avocaţilor, experţilor etc, precum şi taxele de timbru. Această lege mai prevede că limita maximă de acordare a unui ajutor public judiciar nu poate depăşi într-un an contravaloarea a 10 salarii minime brute pe economie, ceea ce înseamnă 8.000 lei, plafon cu mult depăşit în cazul Alinei Ghica care, în acest mod, devine asistată social.

Sursa : Lumea Justiţiei – www.luju.ro