Un număr de 18 case de asigurări de sănătate, printre care şi cea a municipiului Bucureşti, unde luni mai erau neridicate de către asiguraţi peste 5.000 de carduri de sănătate, la fiecare dintre acestea, vor avea program prelungit până la ora 20.00, anunţă preşedintele CNAS, Vasile Ciurchea.

În prezent, programul cu publicul la casele de asigurări de sănătate este, de luni până miercuri, inclusiv, între 8.30-14.30, joi, de la 12.00 la 18.00, iar vineri nu se lucrează cu publicul. Începând de marţi, când devine obligatorie utilizarea cardului de sănătate, programul cu publicul va fi între 8.00 şi 20.00 la 18 case de asigurări de sănătate din ţară, respectiv din Arad, Bihor, Bistriţa, Braşov, Buzău, Caraş, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Hunedoara, Iaşi, Mureş, Neamţ, Prahova, Suceava, Timiş şi municipiul Bucureşti.

”Pentru că estimăm că în perioada următoare va fi un număr mai mare de asiguraţi care vor solicita cardurile de sănătate, am cerut extinderea programului de lucru cu asiguraţii. Vom vedea cum vor evolua lucrurile în prima săptămână, după care vom decide unde şi dacă este necesară menţinerea acestui program prelungit. Astfel, începând cu data de 1 septembrie, casele de asigurări care deţin peste 5.000 de carduri de sănătate, respectiv Arad, Bihor, Bistriţa, Braşov, Buzău, Caraş, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Hunedoara, Iaşi, Mureş, Neamţ, Prahova, Suceava, Timiş şi municipiul Bucureşti, vor avea un program de lucru prelungit cu asiguraţii, de luni până vineri", a declarat, luni seară, pentru MEDIAFAX, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Până în prezent, aproximativ 15 milioane de asiguraţi au intrat în posesia cardurilor de sănătate, iar la casele de asigurări mai sunt în jur de 300.000 de carduri de sănătate tipărite care aşteaptă să fie ridicate.

De marţi, 1 septembrie, cardul de sănătate este obligatoriu.

"La un an de la demararea distribuirii cardului de sănătate, utilizarea cardului naţional de sănătate devine obligatorie pentru persoanele asigurate cu vârsta de peste 18 ani, pentru care a fost emis acest card. Dacă după data de 1 mai asiguraţii al căror card a fost emis au avut acces la servicii medicale cu sau fără a-l utiliza, începând cu data de 1 septembrie toţi asiguraţii care au intrat în posesia cardurilor sau ale căror carduri se află la casele de asigurări vor avea acces la servicii medicale programate, decontate în sistem doar în baza cardului de sănătate. Începând cu această dată, asiguraţii care nu au card emis vor beneficia de servicii medicale din pachetul de bază, în sistemul public de sănătate. Furnizorul de servicii medicale va verifica pe aplicaţia de pe site-ul CNAS calitatea de asigurat şi dacă pacientul are card emis. Pentru a beneficia de servicii medicale, aceste persoane nu au nevoie de adeverinţa de asigurat eliberată de casa de asigurări. Aceste servicii vor fi validate şi decontate în vechiul sistem", a precizat Ciurchea.

Dacă pacientul nu este asigurat sau are card emis dar nu îl prezintă la furnizor, acesta va putea primi doar servicii medicale de urgenţă. Pentru servicii medicale programate, asiguratul va trebui să solicite eliberarea cardului de sănătate de la casa de asigurări în evidenţa căreia se află.

"Este important ca asiguraţii care nu au card emis să ştie că pot accesa servicii medicale după data de 1 septembrie ca şi până acum. În sistem, card emis înseamnă card care a ajuns la asigurat sau, în cazul în care nu i-a putut fi înmânat personal de către poştaş, a fost predat la casa de asigurări de unde posesorul trebuie să îl solicite. Am creat baza legală pentru ca acest lucru să fie posibil, astfel încât accesul asiguraţilor în sistem să nu fie îngrădit", a mai spus preşedintele CNAS.

Adeverinţa de înlocuire a cardului de sănătate se eliberează la casele de asigurări în următoarele situaţii: refuzul de utilizare a cardului de sănătate din motive religioase şi de conştiinţă sau solicitarea unui card duplicat în cazul pierderii sau distrugerii cardului de sănătate primit.

Asiguraţii care din motive personale sau religioase refuză utilizarea cardului de sănătate vor depune o cerere în scris la casa de asigurări, în care vor menţiona motivele refuzului şi vor restitui cardul de sănătate, în cazul în care l-au primit.

Cardul de sănătate se eliberează automat pentru cetăţeni la împlinirea vârstei de 18 ani sau la dobândirea calităţii de asigurat.

Cei care nu mai plătesc asigurarea de sănătate, după trei luni, au card, dar nu mai este valid.

Asiguraţii care au pierdut sau deteriorat cardul trebuie să meargă la casa de asigurări să depună o cerere pentru eliberarea unui duplicat şi să plătească 15,5 lei. Duplicatul va fi primit de asigurat tot prin Poştă.

Preşedintele CNAS a atras atenţia că orice furnizor de servicii medicale care va păstra la el cardul de sănătate al asiguratului şi va folosi codul de acces riscă dosar penal. Nimeni nu are voie să păstreze şi să utilizeze cardul în locul titularului, a subliniat el.

Totuşi, pentru persoanele cu afecţiuni psihice pentru care a fost numit un reprezentat legal de către autoritatea competentă se utilizează cardul acestuia din urmă.

Totodată, sunt scutiţi de utilizarea cardului deţinuţii, persoanele aflate în arest preventiv, cât şi toţi cei internaţi în spitalele de maximă siguranţă, chiar dacă le-a fost eliberat documentul.

Până în prezent, au fost tipărite aproximativ 15 milioane de carduri şi activate peste 8,7 milioane, iar cardul de sănătate este activat atunci când asiguratul solicită un serviciu medical. Anual, aproximativ şase milioane de asiguraţi accesează sistemul de sănătate.

În luna iulie, au fost acordate 13.419.279 de servicii medicale, dintre care 8.864.438 cu card. Fără card au fost acordate 2.428.168 de servicii pentru persoane peste 18 ani şi 2.126.673 pentru cele sub 18 ani.

Din 1 mai, cardul naţional de sănătate trebuia să fie unicul sistem de validare şi decontare a serviciilor medicale în sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Întrucât nu toţi asiguraţii au intrat în posesia cardului, CNAS a decis ca serviciile medicale să fie acordate, o perioadă, atât cu cardul, cât şi fără.

După 1 mai, au fost înregistrate o serie de probleme, pe de-o parte pentru că asiguraţii care nu intraseră în posesia cardului au format cozi la casele de asigurări pentru a-şi ridica documentul şi, pe de altă parte, la activarea cardului în cabinetele medicilor.

Aproape 1.000 de persoane au aşteptat la coadă, în 4 mai, la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti pentru a-şi lua cardul de sănătate sau o adeverinţă, după ce medicii de familie le-au spus că din 1 mai nu vor mai fi primiţi în spitale fără acesta.

Totodată, mai mulţi medici de familie au reclamant că validarea cardului este greoaie, iar sistemul se blochează frecvent. De aceea, în primele zile din mai, unii medici de familie au avut nevoie şi de patru ore pentru a consulta trei pacienţi, după cum au semnalat aceştia.

Potrivit CNAS, cardul naţional de sănătate permite, prin înregistrarea fiecărui serviciu medical acordat, un control mai bun al utilizării fondurilor din sănătate.