Ordonanţa de urgenţă prin care salariile personalului din sănătate vor fi majorate cu 25%, de la 1 octombrie, ar urma să fie discutată în şedinţa Guvernului de miercuri, premierul Victor Ponta cerând ministrului Sănătăţii, Nicu Bănicioiu, să prezinte Executivului spre aprobare acest act normativ.
Guvernul ar putea aproba, miercuri, ordonaţa de urgenţă prin care salariile personalului din sectorul medical se vor majora cu 25%, de la 1 octombrie.
După întâlnirea avută în urmă cu o săptămână cu liderii sindicatelor din distemul sanitar, premierul Victor Ponta anunţa că pentru şedinţa de Guvern din 26 august vor fi pregătite atât o ordonanţă de urgenţă privind majorarea salariilor angajaţilor din sistemul sanitar, cât şi un proiect de lege privind responsabilitatea medicilor.
"Putem, de la 1 octombrie, să aplicăm o creştere de 25% la salariul actual pentru tot personalul din sistemul medical", spunea Ponta, precizând că vor beneficia de aceste majorări aproximativ 181.000 de angajaţi din reţeaua Ministerului Sănătăţii şi autorităţilor publice locale şi peste 13.000 de persoane din ministerele care au reţea proprie de sănătate.
Premierul mai spunea că impactul bugetar anual al acestor majorări salariale este de aproximativ 1,7 miliarde lei, anual, dar pentru acest an banii vor fi asiguraţi de la bugetul Ministerului Sănătăţii şi din cel al Casei Asigurărilor de Sănătate, economii rezultate în urma implementării cardului de sănătate.
De asemenea, tot atunci premierul i-a cerut ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc, să elaboreze un proiect de lege care să elimine răspunderea penală a personalului din sistemul sanitar în cazul în care contribuţiile primite de la pacienţi nu sunt condiţionate, sunt oferite post-tratament şi sunt fiscalizate, astfel încât aceştia să nu mai fie consideraţi funcţionari publici şi anchetaţi penal în cazul primirii unor "contribuţii suplimentare" din partea pacienţilor.
"Vreau să lămuresc şi să fie foarte clar: medicii nu mai sunt funcţionari prin decizia pe care Guvernul a adoptat-o anul trecut, ordonanţa 2/2014, care i-a scos pe medici din sistemul funcţionarilor publici. Legea a fost de altfel aprobată de către Parlament, deci, din punctul acesta de vedere, pe Statutul medicului, nu avem ce să schimbam. În plus, e vorba de responsabilitatea penală. Am discutat cu ministrul Justiţiei, care a fost la întrevederi şi care, împreună cu reprezentanţii sistemului medical, va veni cu un proiect de lege, nu cu o ordonanţă de urgenţă, pentru că e o chestiune totuşi delicată care trebuie discutată mai mult în Parlament şi reglementată într-o formă mult mai bună", susţinea premierul.
El a explicat că acele "contribuţii suplimentare" pe care pacienţii vor să le dea medicului şi asistentului care i-au tratat trebuie să îndeplinească trei condiţii, cumulativ: să nu fie condiţionate de către medic şi asistent, să fie primite după îndeplinirea actului medical şi să fie declarate la fisc, astfel încât ele să poată fi impozitate. Dacă aceste condiţii sunt îndeplinite simultan, medicul, asistentul sau alt reprezentant al sistemului sanitar nu mai răspund penal pentru primirea "contribuţiilor suplimenatre" de la pacienţi.
Federaţia Sanitas a transmis, luni, că a negociat cu Guvernul doar creşteri salariale şi facilităţi pentru personalul din sistemul de sănătate, în timp ce demersul Executivului de a legaliza plăţile de la pacienţi ca urmare a deciziei ICCJ a venit în urma presiunii medicilor.
"Sanitas a negociat doar creşteri salariale şi facilităţi pentru personalul din sistemul de sănătate, asistenţă socială şi medico-socială. Nimic mai mult. Măsurile întreprinse de Guvern pentru protejarea medicilor (ca urmare a deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie) au fost consecinţele presiunii venite din partea acestei categorii profesionale şi nu s-a regăsit nicio clipă în lista de revendicări a Federaţiei Sanitas, nici în strategia noastră, noi doar am explicat ceea ce s-a discutat", arăta federaţia sindicală.
La rândul său, Alianţa Medicilor, creată pe Facebook, a criticat intenţia Guvernului de a legaliza plăţile făcute de pacienţi, arătând că în nicio ţară civilizată un pacient nu dă o "atenţie" medicului şi că "această practică a şpăgii din sistemul sanitar" trebuie oprită odată pentru totdeauna.
Şi Transparency International România a susţinut că legalizarea plăţilor informale în sănătate easta ar reprezenta un atac la demnitatea medicului şi nu ar elimina riscurile juridice, pentru că existenţa unei condiţionări este extrem de dificil de stabilit.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit, pe 4 iunie, că medicii care lucrează în sistemul public de sănătate nu pot primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţii lor, această practică fiind în dezacord cu normele penale aflate în vigoare. Decizia a apărut, pe 5 august, în Monitorul Oficial şi este obligatorie de la momentul publicării.