Sarmizegetusa Regia îşi mai dezvăluie încă un secret. În urma unei furtuni de proporţii, a avut loc o descoperire unică. Arheologii au găsit din întâmplare o obiect vechi, de mii de ani în capitala Daciei Libere, care se folosea pentru realizarea tiparelor.
O matriţă din bronz, folosită în antichitate pentru realizarea tiparelor destinate turnării de piese decorative din metale preţioase a fost scoasă la iveală de rădăcinile unui fag doborât de o furtună.
Fenomenul meteorologic a avut loc săptămâna trecută, dar anunţul a fost făcut abia astăzi, după ce o parte dintre arheologii care fac cercetări în ultima capitală a Daciei Libere au putut să vadă piesa vreme de câteva ore.
Furtuna aducătoare de noroc
Unii copaci din pădurea extrem de bătrână care acoperă incinta militară de la Sarmizecetusa Regia şi împrejurimi cedează uneori în faţa furtunilor de vară. Aşa s-a întâmplat şi de această dată, când un fag situat în partea sud-estică a incintei militare a căzut şi a blocat drumul secundar care duce spre incinta sacră. În momentul în care angajaţii Administraţiei de la Sarmizegetusa Regia au mers în locul respectiv pentru a curăţa drumul au observat piesa de bronz de la rădăcina răsturnată a acestuia.
"Cred că este o piesă extrem de importantă pentru că, din câte ştiu eu, un asemenea element nu a mai fost găsit pe teritoriul Daciei Antice. Eu am distins pe cele opt feţe ale piesei foarte multe motive animale, de la feline şi inorogi până la bouri, şi cred că avem pe ea şi scene de luptă între aceste animale. Mai departe, arheologii vor fi cei care ne vor lămuri în legătură cu detaliile istorice legate de această piesă. Cert este că ea ar putea sta la loc de cinste în orice muzeu din lume", spune Vladimir Brilinsky, şeful administraţiei de la Sarmizegetusa Regia.
"Nu are nimic în comun cu brăţările"
Şeful colectivului de cercetare arheologică de la Sarmizegetusa Regia, profesorul universitar Gelu Florea spune că: "Până acum am avut la dispoziţie doar câteva ore pentru a studia piesa descoperită, este unică în Munţii Orăştiei şi, poate, chiar în întreaga Dacie. Este însă foarte clar că, deşi vorbim de o matriţă destinată turnării de tipare pentru piese decorative din metale neferoase, aceasta nu are absolut nimic în comun cu brăţările dacice din aur, brăţările având cu totul alte elemente distincte".
Profesorul a spus că piesa va fi studiată atent, arheologii urmând să încerce să stabilească mai clar cum a fost făcută, cum era utilizată şi să găsească analogii cu alte descoperiri de acest gen. "Oricum, piesa este extrem de complexă, aşa că nu putem estima în cât timp vom descifra toate mesajele istorice pe care ni le transmite", a mai spus Gelu Florea. Matriţa se află acum în gestiunea Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.
Sursa: evz.ro
