Liege, în stare de asediu pentru comemorarea a 100 de ani de la invadarea Belgiei de către Germania

Europa comemorează Liege 100 de ani de la invadarea Belgiei de către trupele germane, o încălcare a neutralităţii regatului şi un act care a precipitat Marele Război devenit mondial prin jocul alianţelor existente.

Ce s-a întâmplat acum 100 de ani în estul Belgiei?

Pe data de 4 august 1914 trupele germane treceau frontiera belgiană după ce guvernul de la Bruxelles respinsese ultimatumul adresat de Berlin privind libera trecere pe teritoriul său a trupelor imperiale către frontiera cu Franţa. Marea Britanie care garantase suveranitatea Belgiei s-a văzut nevoită să declare la rându-i război Germaniei, pentru agresiune. Oraşul Liege, aflat în estul ţării, a fost primul luat cu asalt de trupele germane. Asediul oraşului a durat 13 zile (4-16 august 1914), soldat cu 25.000 de victime de ambele părţi. Germanii au utilizat în premieră primele obuziere de mare calibru (380 mm şi 420 mm) cu care au demolat toate forturile de apărare ale oraşului. Apărătorii depăşiţi numeric şi tehnic au fost nevoiţi să capituleze.

Motivul pentru care Belgia - un stat neutru, neînglobat în vreo alianţă - a fost atacată de germani este strâns legat de Planul Schlieffen (conceput în 1905), care prevedea atacarea frontierelor de nord ale Franţei, lucru care nu se putea aplica decât intrând pe teritoriul belgian. Rezistenţa belgiană, chiar dacă de scurtă durată, a dat timp francezilor să fie pregătiţi pentru a întâmpina asaltul german din nord. În septembrie, forţele anglo-franceze reuşeasu să oprească ofensiva germană în Bătălia de pe Marna. Războiul îşi va schimba caracterul dintr-unul de mişcare într-unul static, al luptelor de tranşee.

În 2014 oraşul Liege este asaltat din nou, de şefi de state

Oraşul este în stare de asediu pentru a putea garanta securitatea celor 12 şefi de stat aşteptaţi, între care regele Felipe al VI-lea al Spaniei, preşedinţii francez şi german, François Hollande şi Joachim Gauck, şi prinţul William, reprezentând Marea Britanie alături de soţia sa Kate. Austria, Armenia, Irlanda, Serbia, Muntenegru, România, Bulgaria şi Albania vor fi, de asemenea, reprezentate de preşedinţii lor, potrivit Mediafax. Patruzeci şi trei de ţări implicate în Marele Război au fost invitate la această comemorare de regele belgienilor.

„Un eveniment cu un asemenea nivel de securitate este o premieră“, a recunoscut primarul oraşului Liege, Willy Demeyer.

Şase sute cincizeci de poliţişti au fost mobilizaţi pentru a securiza locurile unde au loc ceremoniile şi traseul urmat de coloanele oficiale. Vor fi poziţionaţi trăgători de elită şi două elicoptere vor supraveghea din aer ceremoniile. O maşină-spion a fost trimisă la Liege pentru a controla plăcuţele de înmatriculare ale vehiculelor.

Comemorare, dar fără locuitorii oraşului

Locuitorii se simt însă foarte frustraţi în faţa acestor măsuri de securitate. Ei nu pot participa la ceremonie şi au fost rugaţi să rămână în locuinţele lor, cu ferestrele închise.

Ceremoniile vor începe în cursul dimineţii la memorialul interaliat de la Cointe, simbol al recunoştinţei aliaţilor faţă de oraş. Traseele urmate de coloanele oficiale au fost securizate încă din weekend şi toate vehiculele au fost îndepărtate. Prinţul William şi soţia sa se vor îndrepta spre Mons, situat la o distanţă de 136 de kilometri de Liege, pentru a participa la o ceremonie organizată într-un mic cimitir militar din Saint-Symphorien.  Lor li se vor alătura premierul David Cameron şi prinţul Harry. În acest cimitir a fost înhumat primul militar britanic ucis în Marele Război şi ultimul, decedat la 11 noiembrie 1918, în ziua armistiţiului care a pus capăt ostilităţilor.