Muzeul Locomotivelor cu Abur, cel mai mare muzeu tehnic în aer liber din Europa, este găzduit de Parcul Triaj din Reşiţa, judeţul Caraş-Severin.
Înfiinţat în anul 1972, muzeul a fost amenajat la aniversarea unui secol de fabricare a locomotivelor cu abur la Reşiţa, prin eforturile inginerului Mircea Popa, director al Uzinelor reşiţene pe atunci.
Sunt expuse 16 locomotive din diverse epoci de construcţie, dintre care 14 sunt produse la Reşiţa. Primele trei locomotive au fost reproduse după un prototip construit la Viena în anul 1871 şi numit ”Szekul”, întrucât era destinat liniei Reşiţa-Secu (Secul).
Cel mai important exponat al muzeului este locomotiva ‘Resicza’, prima din cele trei locomotive cu aburi construite în spaţiul sud-est european, la Reşiţa, între anii 1872-1873.
Aceasta este expusă pe un piedestal chiar la intrarea în muzeu, suferind puţine modificări de-a lungul vremii. Proiectată de John Haswell, piesa are 4.48 m lungime şi o greutate în serviciu de 11,5 tone.
A fost recuperată în anul 1961 de la Câmpia Turzii, unde fusese garată pe o linie de manevră. Este o locomotivă tender cu două roţi cuplate, care se poate înscrie în curbe cu raza de maxim 45 m, are o forţă de tracţiune de 1125 kg şi 45 CP la viteza de 11 km/h.
Un alt exponat deosebit este Locomotiva 230.516, fabricată în 1936, clasată în Tezaurul Patrimoniului Naţional Cultural. Aceasta a oprit în spatele Muzeului de Locomotive cu Abur din municipiu, tractând o garnitură nu mai puţin valoroasă din punct de vedere istoric — Trenul Regal.
Locomotiva a fost comandată, de către Regele Ferdinand, societăţii Ernesto Breda, din Milano, cu specificaţia ca vagoanele sale să-i poată oferi tot confortul pe parcursul călătoriilor sale oficiale. Garnitura a fost finalizată după moartea Regelui, dar în vagoanele sale au călătorit, de-a lungul timpului, Carol al II-lea, Mihai I, Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Nicolae Ceauşescu, dar şi demnitari străini, precum Gerald Ford, Henry Kissinger, Leonid Brejnev, Erich Honecker şi Todor Jivkov.
În total, la Reşiţa au fost fabricate 1.491 de locomotive cu aburi, până în anul 1964, când s-a trecut la producerea de locomotive Diesel şi mai apoi electrice. Fabricaţia locomotivelor cu aburi la Reşiţa s-a încheiat cu 10 locomotive de ecartament normal, din seria 150.000, destinate exportului.
Cu două excepţii, cele 16 piese din Muzeul de astăzi, concentrează istoria de aproape un secol al acestei componente a industriei reşiţene, printe exponate numărându-se: ”HUNGARIA 4” — vedeta incontestabilă a locomotivelor reşiţene din acea epocă, ce a fost expusă în 1873 la Expoziţia mondială de la Viena; Locomotiva forestieră CFF 704.209, fabricaţie StEG Viena (1909); Locomotiva de ecartament normal, seria 50.025, fabricaţie Henschel-Kassel (1921); Locomotiva forestieră CFF 704.404 (1944); Locomotiva tender uzinală CFU 28 (1960).
Ultimul tip de locomotivă cu abur fabricată în România a fost Locomotiva seria 150.000 cu ecartament normal şi tender separat, şi a constituit tipul de bază cel mai modern utilizat de Căile Ferate Române pentru remorcarea trenurilor de marfă.
Din anul 2004, Muzeul Locomotivelor cu Abur de la Reşiţa se află pe Lista Monumentelor Istorice
Sursa:Agerpres.ro
.jpg)
