In era internetului, pe lângă beneficiile nenumărate pe care ni le aduce conectivitatea globală, avem parte şi de o serie de riscuri suplimentare. Internetul nu e un mediu care îţi garantează siguranţa, dacă tu însuţi nu eşţi vigilent cu informaţiile pe care le expui şi cu datele persoanale la care permiţi să aibă acces persoane neautorizate, ce le pot folosi împotriva ta.

 

Recentul scandal în care e implicat Facebook readuce în discuţie securitate cibernetică. Datele personale a peste jumătate de miliard de utilizatori ai platformei sociale au fost publicate pe un forum de hackeri.

 

Din fericire, utilizatorii din România nu au căzut victime atacului, însă acest incident ar trebui să ne sporească tuturor vigilenţa.

 

Facebook susţine că scurgerea masivă de informaţii vizeza un atac din 2019, care a fost posibil datorită unei funcţii concepută de Facebook pentru a ajuta utilizatorii să-şi găsească prietenii pe Facebook, importând numere de telefon din contactele lor. Compania neagă astfel faptul că ar fi fost piratat sistemul său propriu, iar acea „portiţă” pe care au intrat hackerii nu mai este de mult timp disponibilă.

 

De asemenea, reţeaua socială susţine că nu au fost distribuite nici informaţii financiare, nici parole, însă nu trebuie diminuată importanţa adreselor de e-mail, id-urilor de Facebook sau numerelor de telefon divulgate.

 

Pentru infractorii cibernetici, astfel de informaţii, deşi par „inofensive” pot reprezenta portiţe de intrare în intimitatea cuiva, fie că vorbim de intimitatea vieţii private, fie că vorbim despre intimitatea datelor financiare, sau de serviciu.

 

Acestea fiind spuse, FBI face o trece în revista a celor mai frecvente trei tipuri de criminalitate cibernetică, despre care e bine să ştim cât mai multe lucruri, pentru a ne putea feri de viitoare posibile atacuri ce ne-ar putea viza chiar pe noi:

 

 

Phishing

Phishing-ul este o metodă de furt de identitate prin care se încearcă obţinerea, de la clienţii unei organizaţii – indiferent de aria să de activitate – a unor date personale sau confidenţiale. Atacatorii cibernetici intră în posesia datelor şi ulterior le folosesc împotriva deţinătorului de drept, făcând în numele sau diverse activităţi, precum transferuri bancare.

 

Victimele pot primi un link, pe e-mail, spre exemplu, pe care accesându-l şi introducandu-şi acolo diverse date, ele ajung direct la infractori.

 

Vishing

Vishing-ul este o metodă prin care atacatorii cibernetici telefonează de obicei viitoarelor victime, erijandu-se în reprezentanţi ai diferitelor instituţii, în încercarea de a-i convinge pe aceştia să le furnizeze date personale, sau chiar să le trimită sume de bani, sub diverse pretexte.

 

Smishing

Smishing-ul funcţionează aproape similar ca phishing-ul, doar că de obicei infractorii trimit un link printr-un SMS victimelor vizate de atac. Link-ul odată accesat, îţi va afişa o oferta irezistibilă, care te va tenta să dai clik mai departe. În pasul următor ţi se vor solicita date personale, sub pretextul de a intra în posesia acelei oferte. De aici, infractorii au tot ce le trebuie pentru a-ţi produce daune.

 

Cum te poţi proteja de atacurile cibernetice?

Ei bine, dacă nu vorbim despre piratarea site-urilor şi aplicaţiilor oficiale, deci despre o situaţie care nu ţine de tine personal, trebuie să ştii că şi tu îţi poţi vulnerabiliza singur securitatea cibernetică, dacă nu eşti atent la câteva detalii.

 

Cel mai important lucru este să nu accesezi link-uri din surse necunoscute. La fel de important este să nu partajezi cu nimeni informaţii precum numărul cardului tău bancar sau diverse parole.

 

Totodată, e esenţial să îţi instalezi şi reactualizezi constant sisteme de securitate pe dispozitivele pe care le foloseşti. Nu în ultimul rând, nu ezita să contactezi autorităţile, dar şi instituţiile financiare cu care colaborezi, în cazul în care observi activităţi neobişnuite, care nu îţi aparţin.

 

 

 

Sursa: www.playtech.ro