Creierele jurnaliştilor prezintă niveluri sub media mondială la testele de monitorizare a funcţiilor cerebrale executive, potrivit unui studiu recent. Din acest motiv, jurnaliştii au abilităţi mai scăzute atunci când trebuie să îşi administreze emoţiile, să îşi suprime predilecţiile spre anumite domenii, să rezolve probleme complexe, să alterneze sarcinile de lucru şi să beneficieze de o gândire creativă şi flexibilă, informează uk.businessinsider.com.
Noul studiu, coordonat de Tara Swart, cercetătoare în ştiinţe neuronale şi consilier de leadership, a analizat modurile în care se comportă un număr de 40 de jurnalişti care lucrează pentru cotidiane, reviste, televiziune şi platforme online, pe parcursul unei perioade de şapte luni. Ei au luat parte la teste ce au vizat monitorizarea stilului de viaţă, a sănătăţii şi a comportamentului.
Cercetarea a fost realizată în colaborare cu London Press Club, iar obiectivul a constat în determinarea felului în care jurnaliştii reuşesc să facă faţă stresului.
Fiecare participant a realizat un test sangvin, a purtat timp de trei zile un dispozitiv de monitorizare a ritmului cardiac, a ţinut un jurnal în care a trecut toate alimentele şi băuturile consumate în decurs de o săptămână şi a completat un chestionar creat cu scopul alcătuirii unui profil cerebral.
Potrivit rezultatelor evidenţiate în acest studiu, creierele jurnaliştilor operează la un nivel mai scăzut decât media populaţiei generale, în special din cauza deshidratării şi a tendinţei lor de a se autotrata - cu alcool, cafea şi alimente bogate în zahăr.
41% dintre subiecţi au spus că beau cel puţin 18 unităţi de alcool pe săptămână - cu 4 unităţi peste media săptămânală recomandată de medici. Mai puţin de 5% dintre ei beau cantitatea de apă recomandată de specialişti.
Cu toate acestea, în interviurile realizate în conjuncţie cu rezultatele evidenţiate de profilurile lor cerebrale, participanţii au spus că sunt animaţi de sentimentul că profesiile lor sunt ”importante şi au un scop înalt” şi, de asemenea, au prezentat un nivel ridicat de mobilitate cerebrală. Tara Swart consideră că acest detaliu oferă jurnaliştilor un avantaj asupra persoanelor care lucrează în alte domenii atunci când vine vorba de a lucra sub presiunea unor termene-limită foarte strânse.
Jurnaliştii au obţinut scoruri mari în următoarele domenii:
Abstractizare - abilitatea de a lucra mai degrabă cu idei decât cu evenimente. Este o însuşire asociată cu o parte din creier în care se produc cele mai multe procese legate de rezolvarea unor probleme sofisticate. Cu alte cuvinte, această capacitate subliniază abilitatea de a gândi în plan larg şi de a face anumite legături de idei asociative pe care alte persoane nu pot să le facă.
Marcarea valorii - abilitatea de a asocia valori unor repere senzoriale diferite, de a stabili dacă un lucru este o prioritate sau are un înţeles. Scorurile mari obţinute în acest domeniu indică o bună abilitate de a parcurge o cantitate mare de informaţii şi de a le alege pe acelea care sunt importante.
Jurnaliştii au obţinut scoruri mici în următoarele domenii:
Funcţia executivă - în plus faţă de trăsăturile menţionate în paragrafele anterioare, scorurile scăzute obţinute la funcţia executivă sugerează, de asemenea, calităţi slabe ale somnului, nutriţiei, exerciţiilor fizice şi atenţiei susţinute. Mulţi participanţi la studiu au raportat că nu dispun de pauze în timp ce lucrează.
Atenuarea gândurilor - asociată cu abilitatea de a avea gânduri fără a fi distras de ele, însemnând o capacitate puternică de concentrare. Scorurile slabe indică opusul acestei abilităţi, sugerând că jurnaliştilor le este dificil să evite să îşi facă griji pentru viitor sau să regrete trecutul.
În comparaţie cu bancherii, comercianţii şi agenţii de vânzări, jurnaliştii au arătat că le este mai uşor să lucreze sub presiune. Elementele care fac din jurnalism o profesie stresantă sunt termenele-limită, răspunderea în faţa publicului, imprevizibilitatea şi cantitatea mare de muncă, expunerea la atenţia publică, repercusiunile pe reţelele de socializare şi salariile mici.
Rezultatele au arătat totuşi că, în medie, jurnaliştii nu sunt expuşi în faţa unui stres mai mare în comparaţie cu media populaţiei. Testele sangvine demonstrează că nivelurile lor de cortizol - cunoscut şi sub numele ”hormonul stresului” - se încadrează în mare parte în limite normale.
Jurnaliştii beau prea mult alcool, nu îşi administrează emoţiile foarte bine şi obţin scoruri sub medie la funcţiile cerebrale de execuţie
21 mai 2017
- citeşte totul despre:
- jurnalisti,
- teste,
- functii,
- alcool,
- gandire




Din aceeaşi categorie:
Suedia, ţara cu cei mai puţini fumători
(13 noiembrie 2017)
454 vizualizări
Cea mai vizitată peşteră din Bucegi, deschisă din nou
(29 iulie 2015)
479 vizualizări
Cum să previi escarele: 3 sfaturi practice
(17 august 2023)
209 vizualizări
Ţara care instituie purtarea obligatorie a măştii. Trebuie purtată şi pe stradă
(16 iulie 2020)
123 vizualizări
Românii optează pentru croaziere
(28 iunie 2013)
153 vizualizări
Grecia intră în zona galbenă de la miezul nopţii. Mulţi români se întorc mai repede din vacanţă pentru a evita carantina
(17 iulie 2021)
318 vizualizări
Vacanţa de Paşte/1 Mai la all-inclusive, de două ori mai scumpă la Mamaia decât în staţiunile din Bulgaria
(18 aprilie 2016)
1076 vizualizări
Otrava din pahar pe care toţi o consumăm. Ne distruge oasele şi dinţii!
(3 ianuarie 2020)
510 vizualizări
Bulgaria, îngrijorată de scăderea cu peste 50% a numărului de turişti români
(19 august 2015)
258 vizualizări
A fost ales cel mai frumos oraş din Europa în 2017
(20 iulie 2017)
438 vizualizări
Noua tulpină a covid-19 face ravagii. Ce păţesc oamenii. Specialiştii sunt în alertă
(21 decembrie 2020)
365 vizualizări
500.000 de euro pe an de la un filantrop necunoscut
(1 mai 2014)
122 vizualizări
Pfizer a început testarea unui medicament anti-Covid sub formă de pastile, administrat în rândul persoanelor sănătoase, care locuiesc cu persoane infectate.
(28 septembrie 2021)
40 vizualizări
Londra va intra de vineri noapte pe nivelul III de restricţii, cel mai sever. Primarul anunţă că Guvernul Johnson va lua decizia în cursul zilei de azi.
(15 octombrie 2020)
155 vizualizări
Mallurile din Paris şi părţi mari din Franţa trebuie să ceară clienţilor permisul de sănătate pentru Covid-19
(17 august 2021)
35 vizualizări
De ce au rămas ceasurile electrocasnicelor în urmă
(9 martie 2018)
56 vizualizări
Castelul Bran sau Castelul lui Dracula
(16 iunie 2025)
253 vizualizări

Oamenii de stiinta germani au descoperit cea mai veche branza din lume. E

Jocurile de noroc arată la fel în întreaga lume, însă dacă te uiți pe hartă, ai
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!



„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
2 aprilie 2024

EURO = 4.9705 RON


USD = 4.6276 RON


GBP = 5.8148 RON

Top articole