Cele 12 personalităţi feminine se află printre cele mai importante personaje din istoria României.Ele au activat în diferite domenii precum medicină, fizică, drept, artă, muzică, inginerie. Chiar dacă au fost regine, eroine sau femei de ştiinţă, toate au marcat istoria şi cultura României: Regina Maria, Ana Aslan (medic), Ştefania Mărăcineanu (fizician), Sofia Ionescu (prima femeie neurochirurg din lume), Ana Ipătescu (rol important în Revoluţia de la 1848), Haricleea Hartulari-Darclee (soprană), Alexandrina Cantacuzino (lideră a mişcării feministe româneşti), Aurora Gruescu (prima femeie inginer silvicultor din lume), Elisa Leonida Zamfirescu (prima femeie inginer din Europa), Cecilia Cuţescu-Storck (prima femeie profesor universitar în învăţământul de artă din Europa), Sarmiza Bilcescu-Alimănişteanu (prima femeie doctor în drept din lume) şi Ecaterina Teodoroiu (eroină în Primul Război Mondial).

Regina Maria (1875 - 1938)

Născută cu numele Marie Alexandra Victoria, din Casa de Saxa-Coburg şi Gotha, Regina Maria a fost prinţesă a Marii Britanii şi a Irlandei, consoarta Regelui Ferdinand şi Regină a României. Majestatea sa a fost o influenţă puternică în decizia Regelui Ferdinand de a intra în război de partea Antantei, în 1916. Regina Maria a iubit arta, poezia şi filosofia. Ea a continuat tradiţia Reginei Elisabeta de susţinere a acestor domenii, ajutând cu burse de studiu şi bani o seamă de personalităţi din lumea literară şi artistică.
A scris la rândul ei povestiri pentru copii şi poezii, dar s-a dedicate şi picturii. De asemenea, a colecţionat lucrări de artă ale unor pictori foarte cunoscuţi precum Arthur Verona, Ştefan Popescu, Kimon Loghi, Cecilia Cuţescu Storck, Nicolae Vermont, Eustaţiu Stoenescu. Regina Maria a avut ca ultima dorinţă ca trupul să-i fie înmormântat la mănăstirea Curtea de Argeş, iar inima la reşedinţa de la Balcic.

Ana Aslan (1897 - 1988)

Ana Aslan a fost medic român specializat în gerontologie, dar şi academician şi director al Institutului Naţional de Geriatrie şi Gerontologie (1958 - 1988). A evidenţiat importanţa procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă, aplicând-o pe scară largă în clinica de geriatrie, sub numele de Gerovital.
Numeroase personalităţi internaţionale au urmat tratament cu Gerovital: Tito, Charles de Gaulle, Hrusciov, J.F. Kennedy, Indira Gandhi, Imelda Marcos, Marlene Dietrich, Konrad Adenauer, Charlie Chaplin, Kirk Douglas, Salvador Dali. Ana Aslan a inventat (în colaborare cu farmacista Elena Polovrăgeanu) produsul geriatric Aslavital, brevetat şi introdus în producţie industrială în 1980.

Ştefania Mărăcineanu (1882 - 1944)

Ştefania Mărăcineanu a fost chimist şi fizician român de renume internaţional.  Ea a formulat teorii despre radioactivitate, radioactivitatea artificială şi procedeul de declanşare artificială a ploii.Ştefania Mărăcineanu a studiat legătura dintre radioactivitate şi ploi, iar, mai târziu, relaţia dintre cutremure şi precipitaţii. Ea s-a lansat şi în alte ipoteze controversate, cum ar fi influenţa razelor de soare sau chiar a apei de ploaie asupra radioactivităţii.
Ipoteza că razele de soare ar putea induce radioactivitate artificială a fost dezbătută îndelung în comunitatea ştiinţifică de atunci, atât în Franţa, cât şi în Germania şi Anglia. Se pare că disputa a fost destul de aprinsă şi a contribuit la izolarea Ştefaniei Mărăcineanu de către grupul de la laboratorul Curie.

Sofia Ionescu (1920 - 2008)

Sofia Ionescu a fost prima femeie neurochirurg din lume. Anul 1944, în ciuda cumplitelor dezastre provocate de război, a însemnat un moment decisiv în cariera Sofiei Ionescu. Tânără studentă pe atunci, ea a operat un copil grav rănit într-un bombardament din Bucureşti, salvându-i viaţa. „Această operaţie mi-a decis viaţa pentru 47 de ani înainte, cât am stat în neurochirurgie, şi mi-a adus-o la 180 de grade faţă de ceea ce îmi propusesem eu, o viaţă liniştită de medic internist în oraşul meu natal, Fălticeni”, mărturisea Sofia Ionescu.

În 1945 îşi susţine doctoratul în medicină şi chirurgie. În acelaşi an se căsătoreşte cu doctorul Ionel Ionescu, secundar neurochirurg, cu care a avut doi copii. Sofia Ionescu a fost o personalitate distinsă, cunoscută în întreaga lume pentru contribuţiile sale remarcabile în domeniul neurochirurgiei, în special pentru operaţiile pe măduva spinării şi creier, şi pentru lucrările sale ştiinţifice apărute în numeroase publicaţii internaţionale de prestigiu.

Ana Ipătescu (1805 - 1875)

Ana Ipătescu, născută în Bucureşti, într-o familia din burghezia vremii, a fost o eroină a revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească. Datorită soţului ei, funcţionar la Departamentul Vistieriilor, a participat la întâlniri ale societăţii secrete „Frăţia", unde i-a cunoscut pe câţiva dintre conducătorii care vor intra în guvernul revoluţionar după izbucnirea revoluţiei la 9 iunie 1848.
A participat direct, în fruntea mulţimii prorevoluţionare bucureştene, la eliberarea guvernului revoluţionar, arestat la 19 iunie 1848, în urma unui complot contrarevoluţionar. S-a stins din viaţă în anul 1875. Deşi ea a dorit să fie îngropată la Mănăstirea Pasărea, nu s-a putut identifica până acum care este mormântul ei.

Haricleea Hartulari-Darclée (1860 - 1939)

Hariclea Darclée a fost una dintre cele mai cunoscute soprane din România. Vocea sa excepţional cultivată i-a permis abordarea unui repertoriu foarte vast în cadrul căruia a avut roluri de soprană lirică lejeră, soprană lirică, soprană lirică spinto, soprană dramatică, soprană Falcon, mezzosoprană şi contraltă. A avut în repertoriu 58 de roluri din 56 de opere compuse de 31 compozitori.

Dintre cele 56 de opere intepretate, 12 au fost în premieră absolută, iar 16 în premiere locale de mare importanţă. Faptul că aproape jumătate din repertoriul său reprezintă opee originale, atestă poziţia singulară pe care o ocupă Hariclea Darclée în istoria tearului liric universal, pe care a influenţat-o semnificativ.

Alexandrina Cantacuzino (1876 - 1944)

Alexandrina Cantacuzino a dominat mişcarea de emancipare socio-culturală şi politică a femeilor din perioada interbelică, personalitatea sa fiind în acelaşi timp extrem de controversată. Statutul de lideră a mişcării feministe româneşti i-a fost contestat chiar de către cele mai apropiate colaboratoare. În ceea ce priveşte activitatea în plan politic, Alexandrina Cantacuzino a fost promotoarea unei viziuni pe care celelalte militante pentru emanciparea politică a femeii nu au împătăşit-o.

Ea a considerat oportună crearea unui partid independent al femeilor, pentru ca astfel să se evite intrarea femeilor în clientelele partidelor politice. Astfel, în anul 1929 a luat fiinţă Gruparea Naţională a Femeilor Române care îşi propunea să educe femeile, pentru a le pregăti pentru exerciţiul vieţii politice. Alexandrina Cantacuzino a desfăşurat o activitate impresionantă şi în plan internaţional.

Aurora Gruescu (1914 - 2005)

Aurora Gruescu a fost prima femeie inginer silvicultor din lume şi prima româncă intrată în Guinness Book. A practicat meseria din 1938 până în 1973, când s-a pensionat. Şi-a legat numele de primul plan de împădurire naţională, fixat la suprafaţa de 100.000 de hectare, a condus lucrările de combatere avio-chimică a dăunătorilor din pădurile infestate din jurul Capitalei, a făcut inovaţii ce s-au confirmat, legate de lucrările de mecanizare în combaterea dăunătorilor, publicând în acest sens mai multe articole în „Revista Pădurilor”.

A fost „duşman de clasă” al regimului comunist, apoi expropriată, probabil şi datorită faptului că nu a fost niciodată membru de partid, dar şi decorată, apreciată şi lăudată.

Elisa Leonida Zamfirescu (1887 - 1973)

Elisa Leonida Zamfirescu a fost prima femeie inginer din lume, şefă a laboratoarelor Institutului Geologic al României şi sora inginerului Dimitrie Leonida. Ea a fost preocupată de analiza apei potabile, a diverselor minerale, petrol, gaze, cărbuni, bituminide solide, roci de construcţie şi de prepararea minereurilor, semnând 85.000 de buletine de analize, ale căror rezultate au fost publicate în seria „Studii economice”, editată de Institutul Geologic.

A participat la importante studii de teren, privind în special identificarea şi analiza unor noi resurse de cărbune, de şisturi bituminoase, de gaze naturale, crom, bauxită sau cupru. Tot ea a pus în evidenţă calităţile bentonitei în filtrarea vinului. În paralel a activat şi ca profesoară de fizică şi chimie la Şcoala de Fete „Pitar Moş” sau la Şcoala de Electricieni şi Mecanici.

Cecilia Cuţescu-Storck (1879 - 1969)

Cecilia Cuţescu-Storck a fost o pictoriţă română cu o puternică influenţa în viaţa culturală din perioada interbelică. Decoraţiunile murale din propria casă au dovedit talentul Ceciliei Cuţescu-Storck şi i-au asigurat mai multe comenzi importante.Prima a fost pictura „Agricultura, Industria şi Comerţul‟ (1916), aflată în holul de onoare al Băncii Marmorosch-Blank, clădire situată pe strada Doamnei şi proiectată de arhitectul Petre Antonescu.

A urmat „Istoria Negoţului Românesc‟ (1933) în Aula Magna a Academiei de Studii Economice, cu o suprafaţă de peste 100 de metri pătraţi. Aceasta conţine peste o sută de personaje în mărime naturală, dispuse în şase registre care se succed, ilustrând comerţul românesc de-a lungul timpului.

Sarmiza Bilcescu-Alimănişteanu (1867 - 1935)

Sarmiza Bilcescu-Alimănişteanu a fost prima româncă avocat, prima femeie din Europa care a obţinut licenţa în drept la Universitatea din Paris şi prima femeie din lume Doctor în drept. A fost căsătorită cu inginerul Constantin Alimănişteanu.A obţinut licenţa în ştiinţe juridice în 1887. Trei ani mai târziu, în vremea când 71% dintre studentele din universităţile franceze proveneau din alte ţări, Sarmiza Bilcescu a fost prima femeie din Europa care a obţinut un doctorat în drept. Teza sa s-a intitulat „Condiţia juridică a mamei‟.

În 1891, ca urmare a unei campanii derulate în favoarea sa de renumitul jurist român Constantin Dissescu, Sarmiza Bilcescu a fost admisă în Baroul Ilfov (care, la acea vreme, includea şi Bucureştiul), şi era prezidat de renumitul avocat şi om politic Take Ionescu). Totuşi, Sarmiza Bilcescu nu a practicat niciodată avocatura. Ea s-a măritat cu Constantin Alimănişteanu la şase ani după ce a fost admisă în Barou şi, ca urmare, s-a retras din avocatură, continuând să fie însă activă în cercurile feministe. S-a numărat printre fondatoarele Societăţii Domnişoarelor Române care îşi propunea să lupte pentru creşterea gradului de educaţie în rândul femeilor.

Ecaterina Teodoroiu (1894 - 1917)

Ecaterina Teodoroiu a fost un sublocotenent român care a căzut în Bătălia de la Mărăşeşti din timpul Primului Război Mondial. Imediat ce România a intrat în Primul Război Mondial, Ecaterina a participat pe front ca soră medicală. După moartea fratelui ei, Nicolae, căzut pe front, Ecaterina a decis că trebuie să slujească ţara în locul lui.

În 1916 a avut loc prima bătălie de la Jiu. Trupele Armatei Române, comandate de generalul Ion Dragalina, au respins o puternică ofensivă inamică, iar soldatul Ecaterina Teodoroiu a fost în primele linii. Un an mai tărziu a avut loc bătălia de la Varniţa şi Muncelu. Acţiunea ofensivă a armatei germano-austro-ungare a fost oprită de Armata Română cu pierderi grele. În cursul acestei bătălii, Ecaterina Teodoroiu a căzut eroic, în fruntea plutonului pe care îl comanda ca sublocotenent. A fost împuşcată în piept. Ultimele ei cuvinte au fost: „Înainte băieţi, sunteţi cu mine!”

 Sursa: webcultura.ro