Taxi, probabil că singura trupă cu versuri ancorate în realitatea socială şi politică din România, a susţinut un recital incendiar, joi seară, la The Yell Wolf Pub din Ploieşti.

Dan Teodorescu şi colegii săi au cântat toate piesele de top ale formaţiei şi au fost rechemaţi pe scenă de trei ori de cei peste două sute de spectatori prezenţi în singurul pub din Ploieşti în care se cântă muzică live.

Teodorescu ne-a acordat un scurt interviu şi ne-a mărturisit că este trist pentru că a reuşit să cânte în oraşul lui Nenea Iancu doar de patru ori în cei 15 ani de carieră…Poate că dorinţa muzicianului va ajunge la urechile organizatorilor de evenimente din Ploieşti.

Cum a fost concertul din seara aceasta?

Mie mi se pare extraordinar, dar oamenii trebuie să spună cum li s-a părut. Oamenii când vin la un concert au impresia că ştiu de ce vin. Poate se înşeală, poate nu ne ridicăm la aşteptările lor. Eu sper că în seara asta nu s-a întâmplat aşa şi că spectatorii au fost mulţumiţi de spectacolul nostru.

Apreciaţi genul acesta de concert  sau preferaţi recitalurile în săli mari cu două, trei mii de spectatori?

Nu ştiu colegii mei, dar mie îmi place genul acesta de concert. Simt oamenii aproape, îi vezi cântând alături de tine, poţi să interacţionezi. Vezi dacă le place ceea ce cânţi, simţi dacă sunt nemulţumiţi…

Şi concertele din sălile mari sunt bune, mai ales când vin ai tăi, când vin special să te asculte pe tine. Eu prefer genul ăsta de manifestări, cu două- trei sute de oameni.

Ce face Taxi în perioada asta?

Nimic interesant. Cântă şi cam atât. Cântăm, cântăm şi ne bucurăm că facem asta.

Cum ţi se pare Taxi de la înfiinţarea din 1999 şi până acum?

Dificilă întrebare, iar la problema asta nu ar trebui să răspundem noi. Este o întrebare pentru publicul nostru. Ei trebuie întrebaţi dacă am făcut ceva deosebit sau nu. Dacă vin la concertele noastre şi ne cumpără albumele sperăm că am făcut câte ceva.

Versurile voastre sunt considerate un adevărat manifest politic…

Nu ştiu cum sunt considerate, dar versurile noastre chiar sunt satiră politică şi socială. Aşa ne manifestăm, atunci când simţim nevoia să criticăm ceva. Oricum cred că nu ne manifestăm atât de des cât ar trebui. Nu ştim dacă e suficient ceea ce facem şi cât facem, dar e un început.

Foarte rar la Ploieşti. De ce?

Venim extrem de rar la Ploieşti. Cred că am ajuns aici doar de patru ori în 15 ani de existenţă. Probabil că dacă am fi fost foarte buni am fi venit mai des. E prima dată când cântăm într-un club în oraşul acesta. Este nepermis, mai ales că suntem aici, la doi paşi. Dar cine ştie, probabil că nu atragem suficient public. E trist, dar dacă vom căuta motive să le combinăm e simplu. E clar că nu am ajuns la inimile multor oameni pentru că altfel am fi fost chemaţi. Dar poate că acum vom ajunge mai des la Ploieşti. Dacă eşti dorit într-un oraş, eşti chemat. Organizatorii ar trebui să ştie ce vor oamenii, ce muzică doresc să asculte. Poate că în seara asta clubul a fost plin tocmai pentru că venim foarte rar. Ne-am dori să mai venim aici şi poate că seara aceasta a fost un semnal şi vom cânta aici periodic.