Miniştrii europeni de finanţe au ajuns la un compromis în noaptea de miercuri spre joi cu privire la un set comun de reguli care să impună pierderi pentru marii deponenţi atunci când o bancă dă faliment, o măsură care modifică modul în care zona euro abordează situaţia băncilor cu probleme, conform AFP.

După şase ore de negocieri, s-a ajuns la un acord cu privire la gradul de flexibilitate lăsat la alegerea fiecărui stat, grad de flexibilitate ce constituia unul dintre punctele care blocau ajungerea la un acordul.

"Există un acord", a anunţat pe Twitter un diplomat olandez, informaţie confirmată apoi imediat şi de alte două surse diplomatice, transmite AFP.

După 18 ore de discuţii, miniştrii europeni de finanţe se despărţeau în noaptea de vineri spre sâmbătă, la Luxemburg, fără a ajunge la o înţelegere. Ei au determinat însă cine trebuie să bage mâna în buzunar atunci când o bancă trebuie salvată sau lichidată, şi în ce ordine trebuie suportate aceste cheltuieli: acţionarii băncii vor fi primii care vor suporta pierderi în cazul falimentului, apoi creditorii urmaţi de deţinătorii de obligaţiuni şi la final deponenţii cu sume mai mari de 100.000 de euro în cont.

Odată ce această condiţie a fost îndeplinită, poate interveni un fond naţional şi, dacă va fi necesar, vor fi solicitate "resurse, fie naţionale, fie europene", cu posibilitatea de recapitalizare directă prin fondul de salvare din zona euro, conform ministrului francez de finanţe, Pierre Moscovici. Acest al doilea nivel de intervenţie nu va putea depăşi 5% din pasivul băncii.