Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a aprobat prima şi a doua evaluare a acordului preventiv încheiat anul trecut cu România, punând la dispoziţia statului două tranşe cumulând 436,3 milioane de euro, potrivit Mediafax.

„Ajustarea bugetară a continuat în 2013 luând, totodată, în considerare eforturile deosebite ale Guvernului de a plăti arieratele de la nivelul autorităţilor locale, de a reduce arieratele de la companiile de stat, de a elimina arieratele în sectorul de sănătate şi de a creşte considerabil cofinanţarea naţională în vederea asigurării unei rate mai mari de absorbţie a fondurilor europene. Aprobarea de către board-ul FMI a celor două evaluări confirmă sustenabilitatea prognozei bugetare pe 2014, precum şi direcţia bună în care se îndreaptă reformele structurale“, susţine Guvernul în comunicat.

Suma totală disponibilă României prin acordul de împrumut a urcat astfel la 654,4 milioane de euro, a anunţat FMI printr-un comunicat.

Consiliul Director al FMI a aprobat o cerere a autorităţilor române pentru adăugarea unei evaluări în funcţie de situaţia la sfârşitul lunii iunie a acestui an. Evaluarea suplimentară ar coincide cu consultarea periodică planificată şi cu rectificarea bugetară de la mijlocul anului.

„România face progrese solide în cadrul acordului stand by preventiv. Creşterea economică a atins un maxim postcriză în 2013, deficitul de cont curent a fost redus semnificativ, iar inflaţia a încetinit la minime istorice. Totuşi, economia şi sectorul financiar rămân vulnerabile la şocuri. Implementarea fermă a programului este esenţială pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi limitelor în privinţa politicilor în acest an electoral“, a declarat prim-adjunctul directorului general al FMI, David Lipton.

FMI menţionează că reformele structurale din sectoarele energie şi transporturi au progresat.

„Preţurile la energie electrică pentru consumatorii comerciali au fost liberalizate şi au fost derulate oferte publice iniţiale pentru două mari companii energetice. Continuarea reformelor companiilor de stat, inclusiv restructurarea companiei de de transport de marfă pe calea ferată, şi o reducere a arieratelor vor rămâne în continuare componente critice ale programului“, a mai spus oficialul FMI.

Board-ul FMI a avizat de asemenea derogarea de la criteriul de performanţă referitor la soldul general al bugetului consolidat, ratat cu o diferenţă mică, în mare parte ca urmare a unor cheltuieli mai mari cu cofinanţarea proiectelor UE.

România are în derulare un acord în valoare de 4 miliarde de euro cu FMI şi Uniunea Europeană, din care nu intenţionează însă să acceseze fonduri. Scopul acordului este de a proteja România de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.

România a încheiat cu succes, în ultimii patru ani, două acorduri cu FMI, UE şi Banca Mondială, în valoare de 20 miliarde euro, respectiv 5 miliarde euro. Al doilea, semnat în 2011 şi finalizat anul trecut, a avut de asemenea caracter preventiv, autorităţile optând să nu acceseze fondurile puse la dispoziţie de creditorii externi.

Pe partea de măsuri fiscale, Guvernul s-a angajat faţă de FMI să analizeze, în acest an, eficienţa măsurii de reducere temporară a cotei TVA la pâine şi produse de panificaţie la 9%, şi să decidă dacă această măsură va fi permanentizată, potrivit scrisorii de intenţie trimise în luna martie la Washington. Tot în acest an, guvernul va pregăti o strategie pentru un nou regim de impozitare şi evaluare a proprietăţilor, introducând principiul destinaţiei proprietăţii. De asemenea, un grup de lucru interministerial va pregăti un nou regim de impozitare în sectorul petrolului şi gazelor naturale, valabil în perioada 2015-2024.

Documentul prevede de asemenea majorarea salariului minim la 900 lei pe lună începând din luna iulie, după creşterea de la 800 lei pe lună la 850 lei pe lună în ianuarie. Totodată, Guvernul va continua să ajusteze numărul angajaţilor din sectorul public, prin ieşirile naturale din sistem şi prin „identificarea redundanţelor“.

Realizarea obiectivului privind privatizarea Hidroelectrica a fost pusă însă sub semnul întrebării după ce compania de stat a reintrat în insolvenţă, în luna februarie.

Guvernul s-a mai angajat, în scrisoare, la o restructurare agresivă a companiei CFR Marfă, cel mai mare transportator feroviar de marfă din România, şi continuarea procesului de privatizare cu un investitor strategic