Preşedintele Traian Băsescu a emis ipoteza că Banca Naţională a României (BNR) poate cumpăra aurul scos de la Roşia Montana şi să facă emisiune de lei, pentru ca aceasta resursă să rămână în ţară. Însă afirmaţiile şefului statului nu pot fi susţinute cu argumente economice, monetare şi sociale.
Scenariul preşedintelui arată bine din punct de vedere teoretic, însă banca centrală nu îşi mai poate mări rezervă, din mai multe motive.

"BNR a cumpărat timp de zeci de ani aurul care era produs în Munţii Apuseni, însă a încetat să facă acest lucru când rezerva a crescut destul de mult, iar costurile de producţie ale aurului în România au devenit mai mari decât cotaţia de pe piaţa internaţională.
Avem o rezervă de peste 100 de tone şi în mod normal ea este suficientă pentru nevoile monetare ale ţării. Evident că mai există şi alte nevoi, iar BNR nu trebuie să fie singurul cumpărător. Ar putea să existe o industrie de bijuterii care să facă acest lucru şi poate fi vândut şi pe piaţa internaţională", a precizat analistul Aurelian Dochia, fost membru al Consiliului de Administraţie al BRD, relatează newshub.ro

De ce nu poate cumpăra BNR aurul de la Roşia Montana:

- Creşte rata inflaţiei: Într-adevăr, BNR poate cumpăra aur şi să emită lei, însă acest lucru vine cu unele riscuri, pentru că acţiunea poate să stimuleze economia, dar şi să creeze un risc inflaţionist, în cazul în care producţia celorlalte ramuri ale economiei nu urmează expansiunea monetară care ar fi creată. În trecut, aurul stătea la baza sistemului monetar. Astfel, emisiunea de monedă într-o ţară trebuia să aibă o contraparte în aur. De aceea rezerva băncii centrale de după Al Doilea Război Mondial era importantă, pentru că justifica monedele puse în circulaţie. În caz contrar, moneda respectivă risca să se deprecieze foarte repede. Însă la acest sistem s-a renunţat în 1973.

Există bănci centrale care nu au o rezervă de aur prea mare, chiar nesemnificativă, deoarece ea nu mai contează atât de mult pentru politica monetară a unei ţări. De exemplu, Canada are în rezervă doar 3,2 tone de aur.

- Nu poţi să ai o singură rezervă: Cel mai mare risc şi cea mai mare problemă legată de rezervele de aur este că preţul a fluctuat foarte mult, iar în ultima perioadă a scăzut semnificativ, iar aceste variaţii influenţează şi valoarea la care banca centrală îşi evaluează rezervele.

Rezerva de aur a României s-a menţinut la 103,7 tone, însă din punct de vedere valoric a înregistrat o creştere de 149 milioane euro, ca urmare a evoluţiei ascendente a preţului aurului pe piaţa internaţională, acesta fiind cotat la Londra, la sfârşitul anului 2012, la 1.664 dolari SUA/uncie, nivel cu 5,7 la sută peste cel de la finele anului 2011.

Dar în acest an, valoarea ei va fi mai mică, din cauza prăbuşirii preţului aurului.

- Datoria către FMI. În plus, rezerva de aur a băncii centrale începe să aibă importanţă abia când e introdusă în circuitul băncilor centrale, iar apoi trebuie să fie standardizată, să fie autentificata de organisme certificate la nivel internaţional şi să fie depusă în anumite instituţii internaţionale, deoarece doar aşa aurul va fi recunoscut că o valoare care să susţină credibilitatea unei ţări şi să fie utilizat ca rezervă în schimburile internaţionale.

- Aurul nu poate rămâne tot în ţară, la BNR: Întrebat dacă discursul lui Traian Băsescu poate fi interpretat ca un mesaj legat de faptul că aurul extras la Roşia Montana trebuie să rămână în ţară, analistul a replicat că "mi se pare o poveste destul de amuzantă, pentru că nu contează de unde provine aurul, valoarea lui nu constă în locul din care este extras". În plus, BNR nu are voie să cumpere preferenţial aurul, ci doar la cotaţiile internaţionale, astfel că nu se poate conveni că banca centrală să achiziţioneze resursa la un preţ fix de la Roşia Montana.

De asemenea, acest metal preţios trebuie depozitat şi în anumite instituţii financiare specializate din afara ţării, din Londra, Zurich sau Washington, nu doar în subsolul BNR.

"În mare parte, aurul se afla în străinătate pentru că el da credibilitate numai dacă nu este la tine. Aurul este asigurat în străinătate şi nu există niciun risc ca acest aur să nu se poată întoarce în ţara", a explicat în cadrul unui seminar la BNR Lucian Croitoru, consilier al Guvernatorului.