România va deschide un nou zăcământ de uraniu, aflat în comuna Grinţieş, judeţul Neamţ, în condiţiile în care singurul zăcământ aflat în prezent în exploatare, cel de la Crucea, este în curs de epuizare, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern iniţiat de Ministerul Economiei.

Valoarea totală a investiţiei este de 407,331 milioane de lei, cu TVA, din care 322 milioane de lei reprezintă lucrările de construcţii-montaj. Capacitatea de exploatare medie anuală de minereu uranifer este de 124.000 de tone, iar durata de realizare a investiţiei este de 108 luni.

Finanţarea va fi asigurată din surse proprii ale Companiei Naţionale a Uraniului S.A. Bucureşti, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Economiei – Departamentul pentru Energie.

În nota de fundamentare, iniţiatorii proiectului precizează că dezvoltarea accentuată de noi centrale nucleare în lume plasează în centrul atenţiei problema combustibilului, respectiv piaţa uraniului.

„Sursa de combustibil este intrinsec fundamentală pentru sustenabilitatea oricărui sistem energetic. Astfel, până în anul 2020 şi ulterior, sursele de uraniu disponibile nu vor acoperi integral cererea iar preţurile vor creşte constant. Argumentele specialiştilor se bazează pe planurile de dezvoltare a noi unităţi nucleare (558 în diverse faze în întreaga lume, respectiv în construcţie, planificate sau propuse). Previziunile referitoare la construcţia de centrale nucleare arată că cererea de uraniu va creşte de 4 ori în următorii 10 ani, până la circa 112.000 tone octoxid de uraniu în 2020. Actualele surse de uraniu nu pot satisface un astfel de consum, motiv pentru care este nevoie de surse noi”, se arată în nota de fundamentare.

România foloseşte uraniu drept combustibil pentru centrala nucleară de la Cernavodă, unde sunt în funcţiune două reactoare şi există în plan realizarea altor două.

„În vederea asigurării materiei prime pentru fabricarea combustibilului nuclear necesar funcţionării celor două unităţi nuclearoelectrice, precum şi a funcţionării în perspectivă a unităţilor 3 şi 4, este obligatorie şi urgentă parcurgerea concomitentă a următoarelor două direcţii: asumarea deschiderii unei noi capacităţi naţionale de producţie şi, respectiv, asigurarea cadrului  legislativ necesar şi participarea pe plan mondial la concesionări de zăcăminte uranifere în vederea exploatării acestora sau la importul de minereu uranifer sau de concentrate tehnice”, au mai spus iniţiatorii.

La nivel mondial există o piaţă dezvoltată a uraniului, cu un grad ridicat de stabilitate. La această stabilitate contribuie şi existenţa unor rezerve semnificative de uraniu în zone geografice lipsite de conflicte.

‘Consultanţele internaţionale indică implementarea unor măsuri cum ar fi de exemplu sprijinul guvernamental pentru toate proiectele ce vizează ciclul combustibilului nuclear, caracterizate prin costuri mari şi durate de realizare îndelungate. Această măsură este justificată prin prisma necesităţii abordării echilibrate a celor trei piloni ai strategiei europene (schimbările climaterice, eficienţa economică şi siguranţa energetică). Crearea unei noi capacităţi de producţie în România în acest context, asigură premisele certe ale realizării unui echilibru, care trebuie să ofere o siguranţă energetică a ţării în condiţii de eficienţă economică atunci când cadrul general al energeticii nucleare româneşti nu poate capăta contur decât prin importuri de minereu de uraniu şi concentrate tehnice sau concesionări de zăcăminte în alte zone ale lumii’, se mai arată în nota explicativă.

Compania Naţională a Uraniului are în prezent un singur zăcământ în exploatare, cel de la Crucea-Botuşana, judeţul Suceava, a cărui licenţă de concesiune îşi încetează valabilitatea în aprilie 2015. Acest zăcământ este în curs de epuizare, se mai precizează în proiect