Autorităţile solicită plata taxei hoteliere nu doar pe noaptea de cazare, ci şi pe micul dejun inclus în oferte, ceea ce face ca impozitul să crească cu 20%, afectând profitabilitatea sectorului, susţine Radu Enache, preşedintele FIHR, dar Ministerul Finanţelor precizează că încă analizează situaţia, scrie Mediafax. Radu Enache, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR), a afirmat că industria hotelieră a reuşit cu greu în urmă cu cinci ani să convingă guvernanţii că includerea măcar a micului dejun la cota redusă de TVA de 9%, alături de cazare, ar veni ca o măsură pozitivă pentru turismul aflat în cădere liberă.

Prin includerea în momentul vânzării a micului dejun în pachetul de cazare, continuă oficialul FIHR, s-au creat premisele unei interpretări ulterioare a unei alte taxe pe care industria trebuie să o suporte, şi anume taxa hotelieră.

Potrivit Codului Fiscal, pentru şederea într-o unitate de cazare, primăria instituie o taxă hotelieră în cotă de 1% din valoarea totală a cazării/tariful de cazare pentru fiecare zi de sejur a turistului, care se încasează de firmele prin intermediul cărora se realizează cazarea, odată cu luarea în evidenţă a persoanelor cazate. Taxa hotelieră se datorează pentru întreaga perioadă de şedere, cu excepţia cazului unităţilor de cazare amplasate într-o staţiune turistică, atunci când taxa se datorează numai pentru o singură noapte, indiferent de perioada reală de cazare.

Acesta a explicat că, potrivit Codului Fiscal, hotelierii nu pot separa micul dejun de cazare, din cauza TVA-ului dar, prin Legea Contabilităţii, valoarea acestuia trebuie evidenţiată separat (înnoptare un cont, vânzare de mărfuri - mic dejun, alt cont). Dacă hotelierii ar separa pe facturi diferite micul dejun, ar trebui să plătească pentru el TVA de 24%, nu de 9%, ca acum.

Pe de altă parte, Ministerul Finanţelor a anunţat va analiza modul de calcul al taxei hoteliere în cazul serviciilor de cazare care au incluse şi micul dejun.

Capacitatea de cazare turistică era reprezentată, la 31 iulie, de 6.130 unităţi, în creştere cu 2% faţă de iulie 2013, iar numărul hotelurilor a fost depăşit de cel al pensiunilor agroturistice, potrivit datelor anunţate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Numărul hotelurilor a crescut cu 28, la 1.473 unităţi, iar cel al pensiunilor agroturistice a urcat cu 67, la 1.665. Totodată, a scăzut cu 12 unităţi numărul pensiunilor turistice, la 1.323.

Cele mai multe hoteluri sunt încadrate la categoria 3 stele (50% din total hoteluri) şi 2 stele (25,3%). Hotelurile cu 5 stele au fost în număr de 31 (cu două mai mult ca la 31 iulie 2013), iar cele cu 4 stele au fost 267 (cu 15 mai multe decât la 31 iulie 2013).

Statistica arată că la 31 iulie 2014 erau neclasificate pe stele 120 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, faţă de 123 la aceeaşi dată a anului trecut. Cea mai mare parte au fost tabere de elevi şi preşcolari (51,7% din total în anul 2014, respectiv 50,4% în anul 2013). Din cele 1473 hoteluri în stare de funcţionare la 31 iulie 2014, un număr de 6 hoteluri (0,4% din total hoteluri), cu un total de 747 locuri, nu erau clasificate pe stele.