Dosarul fostului preşedinte al CJ Argeş Constantin Nicolescu în care acesta este acuzat că a luat fonduri PHARE de aproape 900.000 de euro, în baza unor acte false, va fi trimis înapoi Curţii de Apel Bucureşti (CAB), pentru rejudecare, a decis, vineri, instanţa supremă.

Decizia este definitivă, astfel că dosarul se va întoarce la instanţa care l-a condamnat pe Nicolescu, în noiembrie 2013, la trei ani şi patru luni închisoare.

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Argeş, Constantin Nicolescu, a fost trimis în judecată, în 18 mai 2011, de procurorii DNA, care îl acuzau că a luat fonduri Phare de aproape 900.000 de euro pentru patru unităţi de învăţământ, în baza unor acte false.

În acelaşi dosar au fost deferiţi justiţiei Cornel Penescu, acţionar majoritar al SC PIC SA Piteşti, Gheorghe Nicuţ, fost primar al municipiului Curtea de Argeş, Călin Ioan Andrei, primar al municipiului Câmpulung, Ion Ştefan, primar al comunei Budeasa din judeţul Argeş, Florian Despan, director executiv al Direcţiei pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Regională în cadrul Consiliului judeţean Argeş, Ion Popa, primar al comunei Stâlpeni, judeţul Argeş, Gheorghe Dobre, asociat şi administrator la SC Zeus SA, Ion Nicolae, reprezentant al aceleiaşi firme şi diriginţii de şantier Gheorghe Dumitrache şi Tudor Mircea.

În primă instanţă, acest dosar a fost trimis spre a fi soluţionat la Tribunalul Argeş, însă după doi ani, în februarie 2013, această instanţă şi-a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Bucureşti.

Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au dat, în 28 mai 2013, prima sentinţă în dosar, Nicolescu fiind condamnat la un an de închisoare cu suspendare. Această soluţie nu a rămas definitivă, ci a fost atacată cu apel de procurorii anticorupţie.

În 11 noiembrie 2013, Curtea de Apel Bucureşti a decis condamnarea fostului şef al CJ Argeş la trei ani şi patru luni închisoare şi doi ani interzicerea unor drepturi. Tot atunci, instanţa a dispus confiscarea sumei de 66.518 lei primită drept mită de la Cornel Penescu. Acesta din urmă a rămas cu pedeapsa dată de Tribunalul Bucureşti, respectiv de nouă luni de închisoare cu suspendare.

Decizia Curţii de Apel Bucureşti a fost contestată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, atât de procurorii anticorupţie, cât şi de Nicolescu şi ceilalţi inculpaţi din dosar.