Într-o seară de martie cu lună plină a anului 1977 s-a produs unul dintre cele mai terifiante evenimente  care a lovit ţara noastră. A fost unul dintre cele mai puternice cutremure, cu o valoare de 7,2 grade pe scara Richter. Evenimentul s-a produs pe data de 4 martie, la ora 21 şi 22 de minute, în timp ce pe canalul 1 al Televiziunii Române rula filmul bulgăresc „Dulce şi Amar“. În afară de violenţa seismului s-a adăugat şi durata foarte mare, 55 de secunde. Aceste 55 de secunde au fost suficiente pentru a semăna groază, moarte şi distrugeri fără precedent. Dacă pentru un şofer aşteptarea timp de 55 de secunde la culoarea roşie a semaforului poate părea mult, pentru cei care au trăit acel cataclism a părut o veşnicie. Unii au încercat să iasă din clădiri, alţii s-au adăpostit sub tocul uşii, însă supravieţuirea a fost doar un joc al hazardului. Pentru unii, mai puţin norocoşi, a fost chiar finalul violent al firavului fir al vieţii.

Epicentrul cutremurului a fost în zona Vrancea, la o adâncime de circa 110 km, planul în care s-a produs prăbuşirea straturilor fiind de aproximativ 60°. Toate staţiile seismice de pe cuprinsul globului au reperat cutremurul. Prima care a procesat şi analizat informaţiile a fost staţia din Golden – Colorado (Statele Unite). Energia distructivă eliberată de seism a fost egală cu cea emisă de zece bombe atomice de tipul celei aruncate asupra Hiroshimei!

După săptămâni de săpături prin ruine au putut fi dezvăluite datele oficiale ale dezastrului: 1.578 de oameni şi-au pierdut viaţa, dintre care o majoritate covârşitoare în Capitală. Aproape 11.300 de persoane au fost grav rănite, iar aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Majoritatea pagubelor materiale s-au înregistrat  la Bucureşti, unde peste 33 clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit.

La Ploieşti au fost distruse în jur de 200 de locuinţe, alte 2.000 fiind grav avariate. Palatul Culturii a suferit distrugeri importante, prin prăbuşirea bolţilor din holul central. Clădirea Halelor Centrale a suferit avarii serioase, ambele turnuri de la intrarea principală fiind avariate, iar zidăria turnului cu ceas afectată. Structura de beton a Halelor a ţinut însă edificiul în picioare.

Una din cele două turle laterale ale catedralei Sf. Ioan s-a prăbuşit. Zidăria la biserica Sf. Vineri si la clopotniţa acesteia s-au fisurat grav, iar la biserica Sfântul Vasile s-a prăbuşit parţial turnul de peste pronaos  cu rol de clopotniţă (ulterior demolat).

În blocurile de locuinţe situate în cartierele din zona de nord a Ploieştiului, la Cina, dar şi în Centru au apărut fisuri imense în pereţii exterior ai clădirilor.

Nu au lipsit victimele însă, din nefericire, datele adunate cu numărul persoanelor decedate şi al celor rănite pe raza municpiului Ploieşti nu au fost date publicităţii. Toate informaţiile au fost centralizate şi comunicate lui Nicolae Ceauşescu. Acesta a dat spre publicare doar datele la nivel naţional.

Imaginile realizate de un pasionat al fotografiei, Florin Andreescu, în acele zile, constituie mărturii ale pagubelor produse de acest dezastru. Florin Andreescu a postat pozele pe blogul personal.

Foto: http://florinandreescu.blogspot.ro/