Curtea de Apel Bucureşti a admis, vineri, contestaţia procurorilor DNA şi a decis, definitiv, ca fostul şef al ANAF, Sorin Blejnar, să rămână în arest preventiv după ce Tribunalul Bucureşti a hotărât, pe 17 martie, ca inculpatul să fie cercetat sub control judiciar.

Admite contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva încheierii din data de 17.03.2017 pronunţată de Tribunalul Bucureşti. Desfiinţează în totalitate încheierea atacată şi rejudecând în fond: Respinge ca neîntemeiată cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar, formulată de inculpatul Blejnar Sorin. Definitivă”, se arată în decizia de vineri a Curţii de Apel Bucureşti.

Fostul preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală Sorin Blejnar este în arest preventiv din 8 noiembrie 2016, în dosarul în care a fost trimis în judecată, în 16 decembrie, pentru trafic de influenţă, cauză care în prezent este în procedură de cameră preliminară la Tribunalul Bucureşti.

Potrivit procurorilor, în 2011, în contextul iniţierii unor proceduri de achiziţii publice la nivelul ANAF, Sorin Blejnar ar fi acceptat din partea omului de afaceri Horaţiu Bruno Berdilă promisiunea de a-i oferi 20 la sută din valoarea unor contracte ce urmau a fi încheiate.

În schimbul banilor, Blejnar i-ar fi cerut lui Dan Stroe, pe atunci director de achiziţii şi investiţii publice în ANAF, să ia măsuri astfel încât firma Romsys, controlată de omul de afaceri Horaţiu Bruno Berdilă, să primească acele contracte.

În schimb, în perioada noiembrie 2011 - ianuarie 2012, Sorin Blejnar şi subalternul său ar fi primit 13.172.520 de lei, printr-o firmă ”fantomă” controlată de aceştia, cu care societatea omului de afaceri a încheiat mai multe contracte fictive. Din această sumă, lui Blejnar i-ar fi revenit 12.513.894 de lei, respectiv aproximativ trei milioane de euro, au scris procurorii în actul de sesizare a instnaţei.

Anchetatorii susţin că Sorin Blejnar ar fi folosit cinci firme de tip fantomă, ai căror asociaţi sunt cu precădere cetăţeni arabi, pentru a scoate din bancă cele aproximativ trei milioane de euro primite drept mită de la societatea în favoarea căreia a intervenit pentru câştigarea a două contracte cu ANAF.

Fostul director de achiziţii şi investiţii publice din ANAF Dan Stroe le-a spus procurorilor DNA Ploieşti că a dus mita provenită din contractele încheiate de ANAF cu firma Romsys în biroul lui Blejnar. Potrivit unor surse judiciare, banii i-ar fi fost duşi lui Blejnar în cutii de hârtie de copiator.

Sorin Blejnar are o condamnare de cinci ani de închisoare primită, în 9 iunie 2016, la Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul “Motorina”, dar aceasta nu este definitivă, contestaţia fiind în prezent judecată la instanţa supremă.

În acelaşi dosar au fost condamnaţi atunci Radu Nemeş la nouă ani de închisoare, soţia acestuia, Diana Nemeş, la şapte ani şi fostul şef al vămilor Viorel Comăniţă la cinci ani de închisoare.

Potrivit procurorilor, în perioada 2011 - 2012, Radu şi Diana Nemeş şi alte şapte persoane au constituit un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii de evaziune fiscală prin sustragerea de la plata obligaţiilor aferente unor tranzacţii cu aproximativ 90.000 de tone de motorină comercializate sub aparenţa unor produse petroliere inferioare.

Grupul ar fi fost sprijinit de fostul şef al ANAF Sorin Blejnar, de fostul său şef de cabinet Codruţ Alexandru Marta, de fostul şef al vămilor, Viorel Comăniţă, şi de fostul ofiţer DIPI Florin Secăreanu, printre alţii.