Prima carte electronică de identitate ar putea fi eliberată la jumătatea anului 2018, a anunţat ministrul de Interne, Carmen Dan, care a precizat că prin implementarea acesteia va fi facilitat accesul cetăţenilor la diverse servicii şi va fi înlesnită interacţiunea cu autorităţile. Totuşi, nu va fi impusă schimbarea cărţii de identitate actuale cu cartea electronică, a mai spus ministrul, care a menţionat că persoanele nu pot fi urmărite pe baza cipului conţinut de document, întrucât cipul este pasiv, putând oferi informaţii doar cu ajutorul unui echipament special, destinat citirii sale.
"Dacă parcursul legislativ al acestui act normativ va avea în Parlament un timp de dezbatere rezonabil, va urma un pachet de legislaţie subsecventă, astfel încât noi estimăm şi sperăm că prima carte electronică de identitate să fie eliberată undeva la jumătatea anului 2018, nu am stabilit un termen fix. Prin această abordare uşurăm mult interacţiunea cu autorităţile. Pentru că prin implementarea cărţii electronice de identitate se va facilita accesul cetăţenilor la servicii electronice şi va contribui la dezvoltarea procesului de administraţie electronică”, a declarat ministrul de Interne, Carmen Dan.
Ea a subliniat că, prin acest proiect, Ministerul Afacerilor Interne şi-a propus să întărească elementele de siguranţă, în condiţiile în care datele statistice arată o incidenţă mare a furtului de identitate.
"Persoanele nu pot fi urmărite pe baza cipului conţinut de cartea electronică de identitate. Acest cip poate dialoga doar cu un echipament destinat citirii sale. Cipul este pasiv, emite doar atunci când este alimentat printr-un câmp electromagnetic produs de cititor”, a spus Carmen Dan.
De asemenea, ministrul a mai spus că persoanele care nu doresc să aibă o carte electronică de identitate nu vor fi obligate să obţină un nou document şi pot opta în continuare pentru o carte de identitate simplă.
În ceea ce priveşte costurile implementării noii cărţii de identitate în format electronic, directorul general adjunct al Direcţiei Generale pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Răzvan Jiga, a spus că nu se poate vorbi încă de o estimare clară, pentru că nu au fost adoptate forma şi conţinutul cărţii electronice de identitate.
"În funcţie de forma şi conţinutul cărţii electronice de identitate, se va putea face şi o determinare exactă pe partea de impact tehnic. În plus, toată această estimare va fi făcută de Imprimeria Naţională, care trebuie să asigure şi finanţarea”, a declarat Răzvan Jiga.
Cartea electronică de identitate va conţine date în format tipărit sau în format inscripţionat prin tehnici speciale, date în format electronic, precum şi elemente de particularizare şi de siguranţă, potrivit proiectului de lege pus în dezbatere publică de Ministerul Afacerilor Interne.
În format electronic vor fi înscrise: datele din formatul tipărit, respectiv numele şi prenumele titularului, sexul, cetăţenia, data şi locul naşterii, imaginea facială, Codul Numeric Personal şi adresa de domiciliu, precum şi semnătura olografă a titularului; prenumele părinţilor titularului; un certificat şi, după caz, certificate calificate, prevăzute de Legea 455/2001 privind semnătura electronică; datele biometrice ale titularului, constând în imaginea facială şi, după caz, imaginile impresiunilor papilare a două degete.
Prin proiectul de lege se introduce, pentru prima dată, posibilitatea eliberării unei cărţi de identitate simplă sau cărţi electronice de identitate înainte de împlinirea vârstei de 14 ani, la solicitarea unuia dintre părinţi. Astfel, vor putea fi eliberate cărţi de identitate cu valabilitate de doi ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 şi 14 ani, cu valabilitate de patru ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani şi cu valabilitate de 10 ani, după împlinirea vârstei de 18 ani.
Cartea electronică de identitate va asigura şi funcţionalitatea cardului de sănătate, care nu va mai fi folosit de la momentul eliberării noului document de identitate, se arată în proiect.
Cu toate acestea, fostul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Radu Ţibichi, a precizat că ani buni cardul naţional de sănătate va circula în paralel cu cartea electronică de identitate, iar înlocuirea acestuia se va face treptat.
Punerea în circulaţie a cărţii electronice de identitate şi a cărţii de identitate simple va fi realizată eşalonat, în termen de maximum 18 luni de la data emiterii primei cărţi electronice de identitate sau a primei cărţi de identitate simple, pe măsura asigurării serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor cu suportul tehnic necesar.
Personalizarea documentelor se va realizeaza în Centrul Naţional Unic de Personalizare a Paşapoartelor Electronice din subordinea Ministerului Afacerilor Interne.
Imprimeria Naţională va achiziţiona şi va pune la dispoziţia MAI şi Ministerului Afacerilor Externe echipamentele şi produsele software necesare pentru punerea în circulaţie şi personalizarea cărţilor electronice de identitate, a cărţilor de identitate simple, a cărţilor de identitate provizorii, a dovezilor de reşedinţă, a cărţilor electronice de rezidenţă şi a cărţilor de rezidenţă.
Iniţiatorii proiectului de lege spun că titularul unui document electronic se va putea autentifica online, pentru a beneficia de diverse servicii electronice - bancare, fiscale, sociale, financiare, educaţionale, ceea ce va conduce la simplificarea interacţiunii cu autorităţile publice, prin creşterea calităţii şi accesibilităţii serviciilor publice.
