Hyperloop, trenul care este destinat să meargă cu o viteză apropiată de cea a sunetului într-un tub vidat, are potenţialul să schimbe relaţiile geopolitice şi interacţiunile dintre naţiuni, se arată într-un articol al agenţiei Stratfor. Aşa s-a întâmplat şi în cazul celorlalte modalităţi de transport, aminteşte sursa citată.

Combinaţia dintre corăbii, compasuri şi sextanţi au revoluţionat traversarea oceanelor, conectând lumea într-o manieră cum nu s-a mai văzut. În perioada revoluţiei industriale, trenurile au legat continentele şi au permis transportarea unor numere mari de oameni şi de bunuri. Apoi, răspândirea maşinilor, în secolul al XX-lea, a permis libera mişcare a indivizilor. Iar avioanele au făcut lumea şi mai mică decât înainte, fiind posibil ca distanţe mari să fie parcurse în câteva ore şi nu zile sau săptămâni, se arată în articolul Stratfor.

Iar acum, Hyperloop aduce şi mai aproape conceptul globalizării. Stratfor notează că această tehnologie nu e prima care poate conecta continente, dar că e o rafinare a celorlalte metode de transport. Iar Hyperloop va fi, cel puţin aşa cum este anunţat acum, mai ieftin, mai puţin poluant şi mai eficient din punct de vedere energetic decât metodele tradiţionale de transport, asta şi pentru că va folosi doar energie regenerabilă.

Deşi există implicaţii pentru cetăţenii obişnuiţi în viaţa de zi cu zi, permiţându-le să facă naveta şi mai departe de casă ori prin decongestionarea traficului din marile oraşe, miza este transportul mărfurilor. Când vine vorba despre transportul acestora, întârzierile din procesul mutării de mărfuri reprezintă în continuare o mare problemă. Infrastructura depăşită sau inadecvată constrânge potenţialul de creştere.

Stratfor menţionează că această problemă există şi în ţările cu infrastructură avansată. Spre exemplu, în Statele Unite, vechile reţele de transport maritim - una din cele mai ieftine metode de transport tradiţional - nodurile feroviare şi aglomerările în zonele urbane, toate limitează expansiunea.

Stratfor spune că investiţiile în proiectele infrastructură şi modernizarea lor devin inadecvate, iar companiile sunt reticente în a mai investi. Aşadar, automatizarea ar putea rezolva o parte din probleme, nu însă într-o perioadă apropiată, iar deplasarea fizică a mărfurilor încetineşte chiar şi aşa transportul. Independent de Hyperloop, deja se automatizează procesul din centrele de tranzit şi din jurul lor, pe lângă eficientizarea din întreg lanţul de distribuţie.

Însă, la fel ca în cazul altor noi tehnologii, încă mai sunt aspecte tehnice care trebuie să fie soluţionate. Una este încetinirea trenului astfel încât mărfurile să nu se strice.

Chiar şi-aşa, guvernele mai multor ţări s-au arătat interesate de această nouă tehnologie. Iar multe companii au răspuns cererii lui Elon Musk, miliardarul american din spatele acestui proiect, de a contribui la noua tehnologie.

Hyperloop Transportation Technologies, una din cele trei companii apropiate proiectului, a semnat o înţelegere cu guvernul Slovaciei pentru a explora posibilitatea de a construi tubul. Astfel, în viitor ar putea exista un tub între Viena, Bratislava şi Budapesta. La viteza maximă, o călătorie Bratislava-Viena ar putea dura cu „hiperbucla” doar opt minute. Prin comparaţie, aceeaşi călătorie ar dura cu maşina peste o oră.

De asemenea, au fost deja făcute teste de succes în Nevada, în luna mai a acestui an. Un proiect fiind acela de a lega Los Angeles de Long Beach, în statul California, până în 2020.

Hyperloop One, o altă companie din proiect, se arată mai interesată de transportul mărfurilor. Un proiect potenţial ar fi între China şi Rusia, compania feroviară de stat de la Moscova exprimându-şi deja susţinerea.

Cu tot sprijinul însă, având în vedere mărimea proiectelor şi necunoscutele despre tehnologia în sine, încă nu sunt cunoscute costurile şi fezabilitatea Hyperloop. Iar până când aspectul financiar nu este lămurit, Hyperloop va rămâne un proiect futurist. Potenţialul există, dar, mai notează Stratfor, ce rămâne de văzut este dacă cei implicaţi pot face ca tehnologia să prevaleze în faţa intereselor.

Digi 24