Foarte mulţi cunoscuţi, care se consideră petrolişti, m-au întrebat de ce a făcut Petrolul blat cu Rapid. Am constatat că reacţia asta a apărut şi în mediul online, acolo unde poate comenta oricine, indiferent de cunoştinţele fotbalistice.

Trebuie precizat, din capul locului, că doar o minte bolnavă poate plăsmui o astfel de idee. Sau mintea neantrenată a unora care văd rezultatul şi trag concluzia în funcţie de diferenţa de valoare dintre echipe.

Pentru oamenii care au văzut meciul şi care cunosc ce înseamnă fotbalul, este clar că jocul mult mai slab al Petrolului, faţă de celelalte partide din startul sezonului, a fost singura cauză reală a acestui rezultat.

De aici şi până la blat e cale lungă!

Probabil, în viziunea blatiştilor, Albin a tras intenţionat peste poartă, Nkoyi a dat special cu călcâiul la ultima fază a meciului şi Emil Dică l-a luat intenţionat la ţintă pe Hoban, pentru a nu strica aranjamentul.

Este limpede că „sindromul blat” nu s-a estompat în mintea microbiştilor. Din păcate, nici în aceea a microbiştilor ploieşteni, care ar vrea probabil, ca Petrolul să câştige cu 4-0 fiecare meci de pe Ilie Oană.

E drept, în situaţia actuală, un 0-0 cu Rapid este un rezultat slab pentru Petrolul. Dar astfel de rezultate apar în fotbal. Iar Petrolul a mai avut experienţe negative cu echipe care se apără supranumeric, aceasta fiind, în continuare, o meteahnă care se încăpăţânează să însoţească jocul Petrolului, în special pe Ilie Oană.

Dar cum ar putea gândi cineva că Petrolul i-a dat un punct Rapidului, că săraca echipă giuleşteană avea nevoie? Adică, Petrolul îşi submina interesul propriu pentru a pune pe primul plan interesul Rapidului?

Cu astfel de reacţii, fotbalul rămâne de neînţeles pentru unii. Taman pentru aceia care sunt primii care laudă echipa când bate la Plzen şi tot primii care o acuză de blat cu Rapidul!