La alegerile parlamentare de duminică, românii vor alege 464 de parlamentari, prin votarea unor liste judeţene ale competitorilor electorali. Distribuirea mandatelor va fi făcută printr-un soft special, în două etape: mai întâi la nivelul fiecărei circumscripţii, apoi la nivel naţional. Legea nu va permite creşterea numărului de aleşi faţă de cei 464, aşa cum s-a întâmplat în 2012

Scrutinul de duminică va fi primul după 2008 în care parlamentarii vor fi aleşi pe listă, după ce în 2012 s-a trecut la un sistem uninominal.

Este şi cel mai mic Parlament ca număr de aleşi, doar 464, număr care, potrivit legii şi sistemului electoral, nu va putea fi depăşit.

Sistemul de repartizare a mandatelor este identic cu cel folosit în 2008, când scrutinul a fost tot unul pe liste. Mandatele vor fi distribuite în două etape: prima oară la nivel de circumscripţie (judeţ), iar, ulterior, voturile rămase nefolosite în urma împărţirii vor fi puse într-un coş naţional, de unde vor fi redistribuite către partide în funcţie de procentajul obţinut în prima etapă.

Prima etapă presupune stabilirea unui coeficient electoral, care este unic fiecărei circumscripţii (judeţ), atât pentru Camera Deputaţilor, cât şi pentru Senat. Acest coeficient este stabilit prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate la nivelul circumscripţiei la numărul de deputaţi şi, respectiv, de senatori ce urmează să fie aleşi pentru fiecare judeţ, număr care a fost deja stabilit. Coeficientul electoral va fi numărul întreg, fără zecimale, care va rezulta din această împărţire.

Fiecărei liste a competitorilor electorali i se va repartiza atâtea mandate de câte ori coeficientul electoral al circumscripţiei electorale se include în voturile valabil exprimate pentru acea listă. Atribuirea mandatelor va fi făcută, în această primă etapă, de către biroul electoral de circumscripţie, în ordinea înscrierii candidaţilor pe listă.

În ceea ce îi priveşte pe candidaţii independenţi, care participă doar la această primă etapă de repartizare, la nivel de circumscripţie, ei vor câştiga mandatul dacă au obţinut un număr de voturi valabil exprimate cel puţin egal cu coeficientul electoral.

În cazul foarte probabil în care, după această etapă, vor rămâne voturi neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, ele vor fi transmite BEC pentru o repartizare la nivel naţional, dintr-un "coş" în care se vor aranja în ordinea mărimii, pentru fiecare competitor electoral.

Numărul voturilor astfel obţinute de fiecare partid politic, alianţă politică şi alianţă electorală se va împărţi la 1, 2, 3, 4 etc., făcându-se atâtea operaţii de împărţire câte mandate nu au putut fi atribuite la nivelul circumscripţiilor electorale în prima etapă. Câturile rezultate din împărţire, indiferent de lista din care provin, se vor ordona descrescător. Operaţiile se vor încheia când numărul câturilor va deveni egal cu numărul de mandate neatribuite.

Va rezulta astfel un nou coeficient, de data aceasta naţional, care este egal cu câtul cel mai mic obţinut din seria de operaţii anterioare, în limita numărului de mandate neatribuite.

În această etapă, mandatele rămase vor fi împărţite competitorilor electorali pe baza unei noi împărţiri, care să arate de câte ori coeficientul electoral naţional se cuprinde în numărul total al voturilor valabil exprimate rămase neutilizate sau inferioare coeficientului de circumscripţie de la prima etapă, cea judeţeană.

EXEMPLU: Cum se vor distribui cele 466 de mandate

Într-un exemplu simplificat, dacă în circumscripţia Alba, pentru Camera Deputaţilor, ar rezulta un număr de 158.000 de voturi valabil exprimate, pentru trei competitori electorali, repartizarea va avea loc astfel: se va stabili mai întâi coeficientul de circumscripţie, având în vedere că Alba are repartizate 5 mandate de deputaţi. Acest coeficient este astfel 31.600 (158.000 împărţit la 5).

Dacă partidul A obţine din aceste 158.000 de voturi valabil exprimate 72.000, partidul B obţine 50.000, iar partidul C obţine 36.000, mandatele vor fi împărţite astfel: partidul A - 2 mandate (158.000 împărţit la 72.000, însemnând 2,27), partidul B - 1 mandat, partidul C - 1 mandat.

Rămâne, astfel, nerepartizat 1 mandat, din cele 5 atribuite circumscripţiei Alba. Acest mandat va fi oferit unui competitor electoral la a doua etapă, naţională. Acolo se duc voturile neutilizate. În cazul partidului A, de exemplu, voturile nefolosite sunt diferenţa dintre cele 72.000 obţinute şi cele 63.200 utilizate pentru cele 2 mandate de deputat, adică 8.800 de voturi. Pentru partidul B, numărul total al voturilor neutilizate este 18.400 (diferenţa dintre cele 50.000 obţinute în total şi cele 31.600 folosite pentru acordarea unui mandat). Acelaşi proces se va face şi pentru partidul C.

Continuând exemplul, la scara naţională, se va forma un coş în care vor merge toate voturile neutilizate, ale tuturor partidelor. Pentru exemplul acesta, vom considera că în acest coş s-au strâns 900.000 de voturi, dintre care 400.000 ale partidului A, 300.000 ale partidului B şi 200.000 ale partidului C. Vom considera că au rămas 5 mandate neîmpărţite la nivelul circumscripţiilor, care vor trebui acordate astfel în urma repartizării din a doua etapă.

Procedura presupune obţinerea unui nou coeficient, cel naţional, care va fi aflat prin împărţirea numărului total de voturi neutilizate ale fiecărui partid în parte, succesiv, la 1, 2, 3, 4, etc, până la o cifră finală egală cu cea a mandatelor nerepartizate. În exemplul actual, fiecare sumă va fi împărţită de 5 ori. În cazul partidului A, împărţirea va fi făcută astfel: 400.000 la 1, 400.000 la 2, 400.000 la 3, 400.000 la 4, 400.000 la 5. La fel se va întâmpla şi în cazul partidului B, cu cele 300.000 de voturi neutilizate, iar apoi în cazul partidului C, cu cele 200.000 de voturi neutilizate. Câturile obţinute vor fi clasificate în ordine descrescătoare, până la al cincilea cel mai mic (respectiv numărul de mandate rămase de distribuit). În acest exemplu, ordinea va fi 400.000, 300.000, 200.000, 150.000 şi 133.333. Acesta din urmă, câtul cel mai mic, este coeficientul naţional.

Pentru împărţirea celor cinci mandate, se va împărţi numărul de voturi neutilizate ale fiecărui competitor electoral la coeficientul naţional. Partidul A va avea astfel 400.000 împărâit la 133.333, care va da rezultatul 3,0, însemnând trei mandate. Partidul B va avea 300.000 împărţit la 133.333, însemnând 2,25, deci 2 mandate. Partidul C va avea 200.000 împărţit la 133.333, însemnând 1,5, deci un mandat.

Această procedură duce astfel la împărţirea a 6 mandate (Partidul A 3, Partidul B 2 şi Partidul C 1), faţă de cele 5 care trebuiau distribuite iniţial. Pe o procedură similară, în 2012 numărul parlamentarilor a ajuns la un record absolut în istoria Parlamentului. Noua lege prevede însă proceduri clare pentru ca numărul legal de mandate să nu fie depăşit.

AEP a decis că, în situaţia în care numărul de mandate este depăşit aritmetic, se va elimina cel în plus de la competitorul electoral care are cele mai multe voturi neutilizate la nivel naţional. În cazul exemplului nostru, acesta este partidul A, cu 400.000 de voturi neutilizate după prima etapă de distribuire, care a obţinut 3 mandate astfel, dar va rămâne cu două. Lista finală va vedea Partidul A cu 2 mandate, Partidul B cu 2 mandate şi partidul C cu un mandat), din cele 5 care trebuiau distribuite.

Dacă există o egalitate la nivel naţional de voturi nedistribuite sau acest criteriu este, din orice motive, insuficient, mandatul în plus va fi tăiat de la competitorul electoral cu cele mai puţine voturi primite la nivel naţional, apoi, dacă este nevoie, BEC va organiza o tragere la sorţi.

În final, vor exista 312 deputaţi, la care se adaugă cei 16 ai minorităţilor, aleşi la nivel naţional, şi 136 de senatori, printre care şi cei patru deputaţi şi doi senatori, care reprezintă diaspora. Numărul total de parlamentari nu poate astfel depăşi 464, faţă de cei 588 aleşi în 2012.