Curtea Constituţională va judeca miercuri două excepţii de neconstituţionalitate ridicate de jurnalistul Liviu Avram în al doilea dosar privind alegerile locale, una dintre excepţii vizând organizarea scrutinului într-un singur tur. Judecătorii constituţionali vor discuta alte 50 de sesizări privind organizarea alegerilor locale, majoritatea privind numărul de semnături necesare pentru depunerea candidaturilor.

Printre cei care au ridicat excepţii de neconstituţionalitate privind alegerile locale sunt şi partidul M10 condus de Monica Macovei, deputatul Daniel Fenechiu, PMP, Partidul Verde, PRM, Partidul 200 pentru Bucureşti, PACT, PSRO, Sebastian Bodu sau Partidul Pirat.

Cel mai multe sesizări vizează numărul de semnături necesare pentru depunerea candidaturilor. Câteva excepţii de neconstituţionalitate au fost însă ridicate şi în legătură cu alegerea primarilor într-un singur tur.

Sesizările vor fi prezentate în şedinţă publică.

În urmă cu o săptămână, Curtea Constituţională a respins o sesizare a jurnalistului Liviu Avram privind alegerile locale. Astfel, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată sesizarea privind numărul minim de semnături pentru depunerea candidaturilor. Totodată, sesizarea privind neconstituţionalitatea articolului referitor la alegerea primarilor într-un singur tur a fost respinsă ca inadmisibilă, întrucât nu are legătură cu cauza.

Liviu Avram a ridicat excepţii de neconstituţionalitate pe aceste articole şi în alt dosar, care a fost admis de Curtea de Apel Bucureşti. În acest dosar însă, excepţia de neconstituţionalitate vizează direct articolul privind alegerea primarilor într-un tur.

Aceste sesizări vor fi discutate în şedinţa de miercuri a CCR.

Curtea Constituţională este sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 50 alin. (2), art. 101 (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale în raport de art.37(1), art. 36(1) şi art. 2(1) din Constituţia României.

Potrivit articolului 50, alineatul 2, "pentru functia de primar, candidaţii independenţi trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, 500 în cazul oraşelor şii 1.000 în cazul municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi în cazul municipiului Bucureşti".

Articolul 101 prevede: "(2) Este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. (3) În caz de balotaj se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candidaţii care se află în această situaţie"

Judecarea cererii lui Liviu Avram de anulare a HG 52/2016 privind calendarul electoral a fost amânată de instanţa de la Curtea de Apel Bucureşti pentru 18 mai. Liviu Avram a solicitat instanţei să corecteze legea electorală prin ordonanţă de urgenţă, după care să emită o nouă HG privind calendarul electoral, care să respecte prevederile din lege pe care le va fi corectat.

Alegerile locale vor avea loc în 5 iunie.