Curtea Constituţională a României susţine că scopul real al OUG privind migraţia aleşilor locali este acela de a-i orienta pe aceştia într-o anumită direcţie politică şi de a permite constituirea, în acest mod, a unei noi majorităţi politice, aspecte care, desigur, nu se pot înscrie într-o situaţie extraordinară.
CCR a publicat motivarea deciziei din 17 decembrie 2014 prin care a constatat că sunt neconstituţionale prevederile Legii privind aprobarea OUG 55/2014 privind migraţia aleşilor locali.
În motivare, Curtea arată că a statuat, în mod constant în jurisprudenţa sa, că viciul de neconstituţionalitate a unei ordonanţe simple sau de urgenţă nu poate fi acoperit prin aprobarea acesteia de către Parlament.
"Curtea constata că, în cauza de faţă, activitatea legislativă delegată a Guvernului interferează cu cea originară a Parlamentului, fără a se putea reţine existenta unei opţiuni guvernamentale care să anihileze rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a ţării. Faptul că o anumită soluţie legislativă promovată pe calea unei ordonanţe de urgenţă care are incidenţă asupra domeniului de aplicare a unei legi este contestabilă din punct de vedere constituţional nu înseamnă că ea însăşi reprezintă un act făţiş de eludare a voinţei Parlamentului exprimată prin lege. O atare concluzie s-ar putea desprinde nu numai din circumstanţele cauzei, ci şi din dinamica evoluţiei actelor normative; or, în cauza de faţă, reglementarea unei 'derogări' la lege nu denotă existenţa unei tensiuni normative între cele două instituţii fundamentale ale statului, ci reprezintă mai degrabă o viziune proprie, originală a Guvernului asupra necesităţii reglementării unei situaţii pur politice apărute în cursul anului 2014", se spune în document.
Curtea precizează că, în jurisprudenţa sa referitoare la art.115 alin.(4) din Constituţie, a stabilit că Executivul poate adopta ordonanţe de urgenţă în următoarele condiţii, întrunite în mod cumulativ: existenţa unei situaţii extraordinare, reglementarea acesteia să nu poată fi amânată şi urgenţa să fie motivată în cuprinsul ordonanţei.
Curtea a constat că întreaga expunere de motive a OUG analizate se axează asupra existenţei unor 'rupturi politice'' apărute pe parcursul mandatului autorităţilor locale şi necesitatea remedierii efectelor negative ale acestora.
Potrivit CCR, faptul că o alianţă politică ce s-a prezentat în alegeri cu liste comune încetează să mai existe nu înseamnă că aleşii locali care au candidat sau supleanţii îşi pierd apartenenţa politică, ei rămânând membri ai partidelor componente ale acesteia.
Potrivit jurisprudenţei CCR, constatarea neconstituţionalităţii unei legi de aprobare a unei ordonanţe a Guvernului include şi ordonanţa la care se referă, aceasta încetând să mai producă efecte juridice
Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie, se comunică preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru.