La scurt timp după ce ministrul de externe Titus Corlăţean a anunţat că Ministerul Afacerilor Externe (MAE) nu va deschide noi secţii de votare în diaspora, în pofida numeroaselor cereri formulate de românii din străinătate în acest sens, Biroul Electoral Central informează că MAE avea şi are baza legală de a înfiinţa câte secţii de votare erau necesare, pentru desfăşurarea procesului de votare în bune condiţiuni.

Reamintim că vineri, Titus Corlăţean a precizat că nu se poate creşte numărul secţiilor de votare în străinătate, pentru că este necesară o anumită procedură care nu se poate realiza în atât de puţine zile, şi nici prelungirea programului de vot.

Cu toate acestea, BEC a oferit încă de marţi baza legală pentru deschiderea de noi secţii în străinătate şi a arătat că răspunderea organizării secţiilor de votare, care s-au dovedit insuficiente în primul tur de scrutin, revine MAE şi nu Biroului Electoral Central

"Prin Hotărârea 4H/04.11.2014, BEC a dat o interpretare dispoziţiilor articolului 54 din legea 370/2014, în sensul inexistenţei impedimentului legal referitor la organizarea de noi secţii de votare în străinătate invocat de Ministerul Afacerilor Externe.", scrie BEC într-un comunicat publicat de Hotnews.

Practic, conform BEC, MAE s-a prevalat de faptul că art. 54 din legea 370/2014, care prevede că al doilea tur de scrutin are loc "la două săptămâni de la primul tur de scrutin, în aceleaşi secţii de votare şi circumscripţii electorale (...) şi pe baza aceloraşi liste de alegători." Ori, arată BEC, "aceleaşi liste de alegători" de la primul tur se referă la secţiile de votare din ţară, nu la cele din diaspora. În consecinţă, Ministerul de Externe putea organiza în turul doi oricâte secţii de votare noi ar fi fost necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a procesului de vot.

Totodată, BEC precizează că potrivit legi 370/2004, Biroul Electoral Central nu are atribuţii legate de organizarea secţiilor de voatre din străinătate, acestea revenind MAE.

Potrivit prevederilor legii 370/2004 – Pentru alegerea preşedintelui României, art 12, aliniatul (2) stabileşte că în afara secţiilor de votare de pe lângă ambasade şi consulate, cu acordul guvernului din ţara respectivă pot fi organizate şi secţii de votare şi în alte localităţi decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare.

Totodată, conform aliniatului (3) din acelaşi articol de lege, "organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate se stabilesc de către ministrul afacerilor externe, prin ordin.

Cu toate acestea, MAE, responsabil de organizarea secţiilor de vot a anunţat vineri că NU va mări numărul de secţii de votare, nici nu va prelungi programul de votare după ora 21 ci se va rezuma la a suplimenta numărul de cabine de vot, ştampile etc.

Reamintim că primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale care a avut loc în 2 noiembrie a fost marcat de proteste. Românii din Paris, Londra, Dublin, Madrid, Stuttgart, Milano, Bruxelles, Valencia, Toronto, Viena, Roma, München, Berlin, Torino, Ikast (Danemarca), precum şi din alte localităţi, au reclamat faptul că reprezentanţii în teritoriu ai guvernului au organizat defectuos alegerile şi au privat un număr mare de cetăţeni de dreptul lor constituţional de a vota; deşi au stat la cozi interminabile nu au mai apucat să îşi exprime opţiunea electorală.

Românii din diaspora au acuzat, pe lângă birocraţia excesivă şi faptul că numărul de secţii de votare a fost micşorat faţă de anul 2012, când a fost organizat Referendumul de demitere a lui Traian Băsescu de la 306 secţii la 294. Mai mult, au fost probleme şi cu localizarea acestora. Mai mult, potrivit presei, în ţările cu comunităţi numeroase, consulii MAE au propus o aşezare a secţiilor bazată pe densitatea comunităţii, dar propunerea acestora a fost respinsă. Aşadar, multe persoane au fost obligate să parcurgă distanţe mari până la cea mai apropiată secţie de vot, unde au găsit cozi infernale, birocraţie, lipsa de respect şi unde, la orele 21, uşile li s-au închis în nas, în pofida faptului că nu apucaseră (şi nu din vina lor), să îşi exercite dreptul constituţional la vot.