Peste 18 milioane de cetăţeni cu drept de vot sunt aşteptaţi la urne, duminică, pentru alegerea preşedintelui pentru un mandat de cinci ani, dintre cei 14 candidaţi înscrişi în cursă.

Conform celor mai recente cifre, pentru cei 18.296.567 cetăţeni cu drept de vot au fost înfiinţate 18.550 de secţii de votare în ţară şi 294 în străinătate, pentru scrutin fiind pregătite 20.745.068 de buletine de vot şi 94.220 de ştampile cu menţiunea "Votat".

Secţiile de vot se deschid la ora 7.00 şi se închid la ora 21.00.

Preşedintele României se alege pentru un mandat de cinci ani, prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

Au drept de vot cetăţenii români care au 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sau în străinătate. Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.

Peste 200.000 de alegători cu vârsta de 18 ani sunt aşteptaţi să voteze în primul tur al alegerilor prezidenţiale, în timp ce peste 2.500 de cetăţeni cu drept de vot de peste 100 de ani sunt înscrişi de asemenea în listele electorale permanente, potrivit statisticilor AEP.

Astfel, la primul tur de scrutin pentru alegerea preşedintelui României sunt aşteptaţi la urne 227.104 alegători cu vârsta de 18 ani.

Conform datelor AEP, 1.853 de alegători au vârsta de 100 de ani şi 2.538 au peste 100 de ani.

Potrivit statisticilor, 5.634.774 cetăţeni cu drept de vot au vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, iar 845.109 alegători au peste 80 de ani.

UNDE SE VOTEAZĂ

Alegătorii votează de regulă la secţia de votare unde sunt arondaţi potrivit domiciliului. Alegătorii care în ziua votării se află în altă localitate decât cea de domiciliu îşi pot exercita dreptul de vot la orice secţie de votare, după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin.

Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii votează la secţia de votare în care îşi desfăşoară activitatea.

Alegătorii care în ziua votării se află în străinătate votează la secţiile de votare constituite pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin.

Alegătorii care se prezintă la vot şi fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în raza teritorială a secţiei de votare respective, însă au fost omişi din copia listei electorale permanente existente la biroul electoral al secţiei de votare, alegătorii care în ziua votării se află în altă localitate decât cea de domiciliu, precum şi alegătorii care votează la secţiile de votare din străinătate sunt înscrişi în listele electorale suplimentare. Pe aceleaşi liste vor fi trecuţi, pentru a vota, alegătorii care îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, membrii biroului electoral al secţiei de votare, persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii care nu sunt înscrise în copia listei electorale permanente din acea secţie.

Cetăţenii români cu domiciliul în România care în ziua votării se află în ţară îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în România în baza unuia din următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.

Cetăţenii români cu domiciliul în România care în ziua votării se află în străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate: paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar sau titlul de călătorie, cărţii de identitate şi a cărţii electronice de identitate, valabile în ziua votării.

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în străinătate, precum şi cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în ţară îşi pot exercita dreptul de vot în baza unuia din următoarele acte de identitate: paşaportul simplu, paşaportul simplu temporar, paşaportul simplu electronic, cu menţionarea ţării de domiciliu.

CUM VOTĂM

Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor.

Alegătorul prezintă actul de identitate preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare sau membrului desemnat de acesta, care verifică dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală permanentă, după care alegătorul semnează în listă la poziţia destinată acestuia.

În baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă sau în lista suplimentară, după caz, preşedintele sau membrul biroului electoral al secţiei de votare desemnat de acesta îi încredinţează alegătorului buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea "VOTAT", pe care acesta o va aplica pe buletinul de vot.

Sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ştampila cu menţiunea "VOTAT", buletinele de vot la care ştampila cu menţiunea "VOTAT" este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora.

Votul este valabil exprimat în cazul în care, deşi ştampila cu menţiunea "VOTAT" aplicată a depăşit limitele patrulaterului, opţiunea alegătorului este evidentă, în cazul în care tuşul s-a imprimat şi pe cealaltă parte a foii pe care a fost aplicată ştampila cu menţiunea "VOTAT", precum şi în situaţia în care ştampila a fost aplicată de mai multe ori în acelaşi patrulater sau atât într-un patrulater, cât şi în afara oricărui alt patrulater.

SURSA: Mediafax.ro