Punctele vamale Cervonopartizansk, Doljanski şi Cervona Mogila, situate în regiunea Lugansk, au fost atacate de rebeli separatişti în cursul zilei de joi, poliţiştii de frontieră fiind nevoiţi să abandoneze joi trei puncte vamale de la graniţa cu Rusia, aşteptând întăriri. Separatiştii au rămas fără bani şi cer Moscovei un miliard de dolari.

Preşedintele interimar al Ucrainei, Oleksandr Turcinov, a anunţat miercuri seară că un segment al frontierei dintre Ucraina şi Rusia urmează să fie închis, pentru a-i „localiza mai rapid pe terorişti“. În estul Ucrainei continuă luptele între insurgenţii proruşi, care contestă noua putere proeuropeană de la Kiev, şi trupele guvernamentale.

Separatiştii au rămas fără bani. Pe de altă parte, liderii autoproclamatei „Republici Populare Doneţk“ i-au cerut Rusiei „un credit de stabilizare“ în valoare de 30 miliarde de ruble (aproximativ 1 miliard de dolari) şi intenţionează să-şi deschidă o bancă centrală, informează agenţia Unian. Solicitarea a fost adresată miercuri Kremlinului de către Boris Borisov, unul din liderii separatiştilor din Doneţk, cu prilejul unei reuniuni a reprezentanţilor instituţiilor de stat din Rusia cu cei ai unor organizaţii publice, ce s-a desfăşurat sub auspiciile Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), la Moscova. „Singura cale de ieşire din impasul în care ne aflăm este relansarea imediată a economiei regiunii pe baza rublei. În acest scop avem în vedere crearea unei bănci centrale şi obţinerea unui împrumut de minimum 1 miliard de dolari“, a afirmat Borisov, indicând că o astfel de bancă ar urma să fie deschisă la Rostov pe Don, oraş din sudul Rusiei, situat în apropiere de graniţa ucraineană. El a explicat necesitatea unui astfel de împrumut prin faptul că economia Donbasului (zonă minieră din estul Ucrainei care include regiunile Doneţk şi Lugansk, ce şi-au proclamat suveranitatea în urma unui controversat referendum la 11 mai acest an) are un Produs Intern Brut (PIB) de peste 1 trilion de ruble pe an. Un împrumut de 1 miliard de dolari ar constitui 2-3% din PIB-ul „Republicii Doneţk“. „Nu este o sumă mare, dar poate să contribuie la organizarea unei activităţi normale economice în zonă“ , a mai spus acesta, în pledoaria sa.