Statele Unite şi ţări baltice, aflate în vecinătatea Rusiei şi îngrijorate de atitudinea binevoitoare a lui Donald Trump faţă de preşedintele rus Vladimir Putin, speră să încheie acorduri militare înainte de instalarea la Casa Albă a miliardarului populist, au afirmat pentru AFP mai mulţi oficiali, scrie Agerpres.

Cele trei mici ţări baltice - Estonia, Letonia şi Lituania, foste membre al Uniunii Sovietice - sunt situate la frontiera NATO cu Rusia.

Îngrijorate de diverse afirmaţii ale viitorului preşedinte al SUA, care va fi învestit la 20 ianuarie, ele vor încerca să încheie acorduri de cooperare militară (Defense Cooperation Agreements) cu Washingtonul care să conţină clauze privind desfăşurarea de forţe americane pe teren.

Aceste înţelegeri „ar completa acordurile existente, bilaterale sau cu NATO, ale fiecărui stat baltic şi ar susţine prezenţa noastră militară în fiecare din cele trei ţări”, a explicat pentru AFP un înalt responsabil american.

Ministrul lituanian de externe Linas Linkevicius a afirmat pentru AFP că nu este îngrijorat de poziţia lui Donald Trump - cu excepţia situaţiei în care ar pune sub semnul întrebării pertinenţa NATO-, dar că „procedurile ar putea necesita mai mult timp atunci când administraţia se va schimba”.

„Este în interesul nostru să fie semnate cât mai repede. Sperăm că acest lucru se va întâmpla la începutul anului viitor”, a afirmat el.

Un acord similar semnat între SUA şi Finlanda - care are de asemenea frontieră cu Rusia, dar care nu este membră a NATO - a aprofundat cooperarea dintre cele două ţări în materie de securitate cibernetică, de schimburi de informaţii şi de dezvoltare de exerciţii militare comune.

În ajunul semnării acestui acord în octombrie la Helsinki, armata rusă a desfăşurat o incursiune în spaţiul aerian finlandez.

Cercetători ai think-tank-ului European Leadership Network, cu sediul la Londra, au identificat nu mai puţin de şase acţiuni similare de încălcare a spaţiului aerian al Estoniei de către avioane ruse în acest an.

Responsabili de pe cele două maluri ale Atlanticului recunoscut că aceste acorduri sunt complexe şi probabil nu vor putea fi semnate până la venirea la putere a lui Donald Trump.

Însă conceperea lor rapidă le-ar putea oferi asigurări celor trei aliaţi ai SUA, care sunt îngrijoraţi de mult timp de iniţiativele militare sau de acţiunile secrete ale Moscovei.

Aceste planuri de acord „reflectă angajamentul nostru pentru relaţii militare bilaterale solide cu cei trei aliaţi ai NATO şi sperăm că le vom finaliza cât mai repede”, a afirmat o purtătoare de cuvânt a Pentagonului, Sarah Higgins.

Digi 24