La 15 august 1945, împăratul Hirohito a anunţat capitalurarea necondiţionată a Japoniei, la câteva zile după atacurile de la Hiroshima şi Nagasaki.

Chiar şi după 71 de ani, relaţiile Japoniei cu ţările vecine rămân tensionate din cauza exceselor armatei japoneze şi a ascensiunii militariste a ţării la începutul secolului al XX-lea. Multe dintre acţiunile soldaţilor japonezi care nu s-au încadrat în legile războiului trebuie însă judecate ţinând cont de codul onoarei. De exemplu, în cultura japoneză era de neconceput să te predai. Astfel, soldaţii inamici care se predau erau dispreţuiţi profund.

În orice caz, Japonia regretă oficial militarismul şi intrarea în război.

"Privind propriul nostru trecut şi încercând profunde remuşcări, doresc sincer ca niciodată să nu se repete ravagiile războiului", a declarat împăratul Akihito, fiul lui Hirohito, în cadrul unei ceremonii la Tokyo.

De la începutul domniei sale în 1989, Akihito, în prezent în vârstă de 82 de ani, nu a încetat să personifice Japonia pacifistă şi democrată în respectarea Constituţiei din 1947.Astfel, el a parcurs de-a lungul anilor ţările victime ale atrocităţilor armatei japoneze şi şi-a exprimat durerea populaţiilor afectate.

Akihito a utilizat pentru prima oară anul trecut, cu ocazia comemorărilor de la 15 august, expresia "profunde remuşcări".

"Noi trebuie să acţionăm ca niciodată să nu se mai repete ororile războiului. Este un angajament ferm pe care trebuie să-l menţinem pentru a contribui la pace şi stabilitate", a spus luni premierul Shinzo Abe, căruia pacifiştii îi reproşează intenţia de a schimba Constituţia Japoniei al cărei articol 9 precizează renunţarea ţării la război ca mijloc de a reglementa diferendele internaţionale.

Pe de altă parte, ministrul de interne, Sanae Takaishi, şi colega sa responsabilă de Jocurile Olimpice de la Tokyo, Tamayo Murakawa, precum şi aproape 70 de parlamentari şi alte personalităţi s-au dus azi la sanctuarul patriotic Yasukuni din Tokyo, ridicat în memoria victimelor conflictului, ceea ce riscă o dată în plus să suscite iritarea Chinei şi a Coreii de Sud.

Acest loc de cult shintoist onorează circa 2,5 milioane de soldaţi căzuţi pentru ţară, între care 14 japonezi condamnaţi (de învingători) drept criminali de război de către aliaţi după terminarea conflictului. Aceste nume au fost înscrise în secret în 1978 la Yasukuni şi dezvăluirea acestui gest a atras dezaprobarea ţărilor vecine.